Asculta acest articolPuternic și robust discursul președintelui Joe Biden cu ocazia primei sale vizite în Europa.
Dacă Donald Trump a avut o relație rezervată față de UE, poate și din cauza cererii lui de a contribui mai substațial la susținerea NATO, președintele Biden ridică o nouă punte spre Europa. A aterizat în Marea Britanie, unde a ținut un discurs în fața soldaților. În Anglia va participa la întânirea G7. La Bruxelles va avea loc Summitul NATO.
În sfârșit, la Geneva va sta față-n față cu președintele Vladimir Putin.
O agendă încărcată. Evenimente care ar putea schimba fața lumii. Ca după un război. Dacă epidemia o considerăm un război, atunci pe drept cuvânt putem pretinde schimbări ca după cele două războie care au însângerat fața lumii.
La summitul G7 evident se va discuta despre economie, despre strategii de dezvoltare tehnologică, despre piața mondială. Din G7 fac parte cele mai dezvoltate țări din lume, SUA și Canada de pe continentul american, Japonia, Germania, Franța, Italia, din UE, precum și Marea Britanie.
Lipsește China, despre care deja nu se poate spune că nu este una dintre cele mai dezvoltate țări din lume. Lipsește și Rusia, care orice s-ar spune, este o mare putere economică, altfel nu ar reuși să fie o mare putere militară.
Dacă în primul discurs la aterizarea pe pământ britanic președintele Joe Biden a vorbit despre amenițările din partea Rusiei, putem bănui că la întâlnirea G7 va aborda problemele economice și comerciale pe care le implică dezvoltarea impetuoasă și agresivă a Chinei.
Întâlnirea cu președintele Putin este cu atât mai importantă cu cât survine după Summitul NATO de la Bruxelles.
Trei evenimente majore care ar putea schimba lumea. Indiferent de deciziile luate, ele nu pot rămâne fără o replică din partea Chinei, din partea Rusiei și, probabil, din partea țărilor arabe.
În primul rând, președintele Biden dorește ca Europa să devină un partener mai activ din toate punctele de vedere.
În competiția cu China evident că SUA își dorește un parteneriat cu UE. În fața pericolului pe care îl reprezintă Rusia din punct de vedere militar, SUA este interesată de un aport mai substanțial al UE la NATO.
Așadar, SUA are nevoie mai acută acum, în timpul președintelui Joe Biden, de o colaborare mai activă cu UE decât în timpul președintelui Donald Trump. România, din punctul de vedere al participării la NATO și-a făcut temele. Acordă 3% din PIB pentru Apărare, are un scut anti-rachetă la Deveselu, are bază NATO. Suntem, din această cauză, mereu în vizorul Rusiei.
Problemele noastre mari sunt de ordin economic. Suntem interesați în cel mai înalt grad de noua politică economică a grupului G7. Ca parte componentă a UE suntem interesați de modul în care UE va deveni un partener mai activ al Statelor Unite.
Acum este momentul să vedem capacitatea de negociere a președintelui Klaus Iohannis. Ce foloase va putea trage România în urma acestor mari evenimente post-pandemie? Vom rămâne în continuare o piață de desfacere pentru partenerii noștri europeni, pentru marile corporații, pentru transnaționalele tot mai agresive? Importante sunt, desigur, discuțiile din spatele ușilor închise, întâlnirile bilaterale, aranjamentele fiecărei țări în parte cu cea mai puternică economie a lumii.
Pentru câtă vreme? Competiția cu China este marea problemă a SUA. Dar este și a noastră? Evident. Din acest punct de vedere poziția președintele Klaus Iohannis exprimat la aceste importante reuniuni sunt de natură să schimbe fața României. În bine sau în rău.
