Image 1
Image 2

Ambițiile partidelor mici

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    Partidele mici rotunjesc majoritățile parlamentare, dar cu cât sunt mai multe cu atât mai mult crește riscul instablității politice. Reduse ca număr de parlamentari egalează partidele mari la ambiție. Formațiunile care oscilează în jurul pragului electoral nu apar în numele unei idei. Ele sunt rodul unui grup destul de restrâns de politicieni care caută cu orice preț și prin orice mijloace să ajungă la guvernare. Dacă în urma unor alegeri parlamentare pe primul loc se clasează un partid de stânga intră în alianță cu el. Nu ezită să intre în alianță cu un partid de dreapta când acesta are șansa să formeze guvernul.
De cele mai multe ori, partidele mici se înființează după alegeri, prin desprinderea unui grup dintr-un partid mai mare. Fără să participe la alegeri, ele fac și desfac majorități, în funcție de modul în care li se satisfac doleanțele.  De regulă ele se conduc după principiul “cine dă mai mult”, adică mai multe ministere, mai multe funcții în teritoriu. UDMR este deja un model clasic. UNPR îi calcă pe urme. PC a făcut jocuri politice mari. PLR are ambiții comparabile cu ale unui partid cum era PNL-ul din care s-a desprins. PMP are un grup parlamentar important, dar așteaptă să-și termine Traian Băsescu mandatul. Tot printre partidele mici se numără și PP-DD, însă Dan Diaconescu s-a dovedit un foarte slab om politic și nu a reușit să câștige nimic de pe urma numărului mare de parlamentari pe care i-a avut în urma alegerilor din 2012. Adăugând și grupul Minorităților, cu cei 18 parlamentari ai săi intrați în Parlament fără alegeri, avem un număr impresionant de formațiuni parlamentare mici. Să le enumerăm: UDMR, UNPR, PC, PLR, PMP, Minorități. Ca și cum nu ar fi destule, Marian Vanghelie, Mircea Geoană, Sebastian Ghiță, Monica Macovei, poate și alții, și-au exprimat dorința de a înființa formațiuni politice noi.
Cele două partide mari curtează aceste mici formațiuni fiecare în felul său. PSD, partid cu mari probleme interne, promite și oferă ministere și funcții pentru a se putea menține la guvernare. PNL, deși este încă în chinurile fuziunii, arată spre Klaus Iohannis, președintele fiind întotdeauna garantul accederii la putere.
Cum s-a procedat până acum la formarea majorităților parlamentare? Președintele chema la el liderii de partid și îi convingea să intre la guvernare alături de partidul său. O excepție a fost făcută după alegerile din 2012 când USL a obținut o majoritate covârșitoare, dincolo de orice negociere. Nu mai suntem în acceași situație după spargerea USL. Prin plecarea PNL din alianță se poate invoca lipsa de legitimitate a guvernului PSD. Ultimele alegeri, cele prezidențiale, prin numărul mare de voturi obținute de candidatul ACL, îi conferă noului PNL dreptul moral de a cere demisia guvernului Ponta.
Așadar sunt și de o parte și de alta suficiente motive de contestație. Și PSD are o doză de ilegitimitate, dar și PNL. Primul nu a câștigat singur alegerile, dar guvernează, în vreme ce PNL își atribuie meritul victoriei în alegerile prezidențiale. Partidele mici pot da dreptate cui vor. Pot găsi motive să intre în alianță cu PSD la fel de bine cum pot găsi suficiente argumente pentru a  se situa de partea PNL. Aici este izvorul istabilității politice. Partidele mici se mișcă în funcție de interesul unui grup restrâns de politicieni. Interesul de grup este și motivul pentru iau ființă formațiunile politice mici.

Campania electorală coboară în stradă

Suceava lui Gheorghe Flutur pare să fie prima redută pe care vrea s-o cucerească AUR. George Simion și-a adunat armata și începe asaltul împotriva președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, un lider marcant al PNL.