Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Un milion de britanici au decis viitorul Uniunii Europene. Aceasta este diferența dintre cei ce au votat pentru ieșirea sau rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. 

În primal rând este de remarcat că nu s-a votat unitar. Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord au votat pentru rămânere. La fel, în Londra peste 60% au votat pentru rămânerea în UE.

Practic, opinia publică din Regat este divizată. Peste tot sunt eurosceptici, doar că în Marea Britanie, potrivit votului popular, numărul lor este mai mare decât al celor care cred într-o Europă Unită.

Dar englezii s-au despărțit și de Papa de la Roma. De ce nu s-ar despărți de un Bruxelles prea îndepărtat, cum spunea adversarul lui Cameron din interiorul Partidului Conservator, Johnson?

Panica a cuprins întreaga lume politică și financiară încă de la anunțarea primelor rezultate parțiale. Lira sterlină s-a devalorizat. Bursele din toată lumea au reacționat negativ. După anunțarea rezultatelor finale – 51,9% la 48,1%  – liderii lumii s-au întrunit de urgență.

Toate guvernele țărilor UE, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și marile companii transnaționale au convocat ședințe de urgență. Este ca și cum Marea Britanie ar fi declarat război întregii lumi. O asemenea emoție mondială nu s-a resimțit probabil de la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial.

BREXIT-ul este contagios. Partidele naționaliste au reacționat prompt. Olanda, Franța, țări cu puternice partide radicale, cer organizarea unor referendumuri similare.

     Curentul euro-sceptic s-a amplificat odată cu intrarea ultimelor două țări în UE. Valul de emigranți din România și Bulgaria i-a speriat pe englezi. Până la urmă revolta de zi cu zi a populației autohtone, deranjul provocat de invazia atâtor străini a provocat o stare de nemulțumire generală. Votul a fost pe măsură, iar voința poporului va fi respectată, a spus premierul Cameron, mulțumind în același timp și celor care au votat pentru rămânere, și celor care au optat pentru ieșire.

Totodată și-a anunțat demisia peste trei luni, precizând că nu mai poate fi căpitanul unei echipe care a pierdut o bătălie atât de importantă.

  Pe noi ne interesează mai puțin ce se va întâmpla în Regatul Unit. Scoția și Irlanda de Nord au votat pentru UE și probabil își vor cere independența.

Este problema lor, dar efectele frământărilor interne din insula ce nu-și dorește să fie parte a unei Europe Unite se vor resimți în toate țările UE. Opinii despre viitorul incert vin de peste tot. Se fac scenarii. Liderii lumii încearcă să minimalizeze impactul negativ pe care BREXIT-ul îl va avea asupra tuturor economiilor.

Nu se va trece ușor peste această decizie total neașteptată. Consecințele se vor resimți nu doar la nivel economic, financiar, ci și la nivel individual și colectiv.  400.000 de cetățeni români se află în Marea Britanie. Alte sute de mii de români rămași acasă depind de banii pe care îi trimit aceștia acasă. Sunt tineri la studii, dar se află și mulți români care trăiesc doar de pe urma ajutoarelor sociale.

Englezii au votat pentru ieșire mai ales din cauza acestora. Par amănunte, dar până la urmă Uniunea Europeană a fost creată pentru a le fi mai bine indivizilor. Englezii refuză să fie solidari cu toți europenii, mai cu seamă cu cei estici.

     Ieșirea nu se face imediat. Este un proces de durată. O reacție rapidă vine însă de la partidele naționaliste. Liderii populiști vor prolifera într-o Europă greu lovită de votul de la referendumul din 23 iunie.

Mesaje optimiste

Dacă am avea în fiecare lună câte o sărbătoare precum 24 Ianuarie foarte probabil am avea un altfel de discurs politic.

Divergențe înaintea campaniei electorale

Ultima zi în care se poate lua o decizie în consens cu legea electorală se întâmplă să fie 20 februarie. Dincolo de această dată orice modificare legislativă este un abuz.