Asculta acest articolRezultatele sub așteptări i-au obligat pe Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu să-și unească forțele.
Nici Pro România, nici ALDE nu au avut succesul pe care contau înaintea alegerilor locale. Pe ici, pe colo, cele două partide au primit voturi peste pragul electoral, însă s-au situat departe de partidele din care s-au rupt, respectiv PSD și PNL.
Decizia de a-și aduna voturile într-un singur coș nu asigură în sine un rezultat mai bun la parlamentare.
Fuziunea le asigură căderea împreună sub pragul electoral sau trecerea peste prag și intrarea în noul parlament.
Într-o situație neclară se află și USR-PLUS. Ce deosebiri sunt între cele două partide? Sigur este că unul este mai mare, iar celălalt mai mic. Desigur, cel mic nu recunoaște că este cu mult mai mic decât cel mare și de aici apar disensiunile.
Spre deosebire de ALDE și Pro România, USR și PLUS au mai anunțat că la un moment dat vor fuziona. Au intrat în alegeri ca alianță drept pentru care și-au ridicat pragul electoral la 7%. Au fost situații în care Alianța USR-PLUS a obținut peste 5%, însă mai puțin de 7% și astfel nu a primit niciun mandat în consiliile locale sau județene. Mândria s-a întors împotriva lor.
Cum termenul până la care se puteau face alianțe electorale a trecut, se pare că la următoarele alegeri parlamentare nu va fi o mare alianță de dreapta sau de stânga. Niciunul dintre cele două partide mari, PNL și PSD, nu tractează vreun partid de buzunar. S-a vorbit la un moment dat că Victor Ponta s-ar întoarce cu partidul lui la PSD, însă împăcarea nu s-a produs. Despre o eventuală întoarcere a lui Călin Popescu Tăriceanu la partidul pe care l-a condus nu s-a vorbit. Prin fuziunea cu un partid de stânga, ALDE se rupe definitiv de dreapta. Va aluneca ușor spre centru? Tăriceanu nu a reușit să tragă PSD mai spre centru nici când era un personaj-cheie în susținerea guvernelor PSD.
Cel mai mare partid dintre partidele mici, așa cum l-a definit Traian Băsescu, făcând o figură destul de frumoasă la locale, PMP are convingerea că va intra în viitorul parlament. Cu mici rearanjări, la alegerile parlamentare va fi aceeași ofertă politică: pe dreapta PNL, USR-PLUS, PMP. Pe stânga PSD și Pro România-ALDE.
Rămâne, desigur, și UDMR care de fiecare dată își pune problema trecerii pragului electoral, dar de fiecare dată alegătorii maghiari se mobilizează și saltă peste cele 5 procente.
Viitoarea configurație politică a parlamentului este mult mai clară decât altădată. Partidele de dreapta – PNL, USR, PMP, UDMR – vor obține cele mai multe mandate. Susținute de președintele Iohannis, nu există nici cea mai mică îndoială că vor intra la guvernare. Cel puțin trei dintre ele, dacă nu cumva toate patru.
După rezultatele de la locale, pot obține mult peste majoritatea necesară, de 50% plus unu. Cu cât peste jumătatea plus unu? Câte procente le rezervă electoratul partidelor de stânga? Dacă există un electorat de stânga de 40%, cum PSD se situează între 25 și 33% înseamnă că celuilalt partid de stânga, rezultat din fuziunea Pro România- ALDE, îi rămân la dispoziție peste cinci procente. Deci foștii premieri Ponta și Tăriceanu nu ies din viața politică. Ar ieși dacă nu ar merge împreună.
După alegerile din 6 decembrie, lucrurile vor fi mai clare. Guvernarea mai sigură. Se va ieși din starea de incertitudine politică, în care se află acum România.
Acum, opoziția deține majoritate parlamentară, iar guvernul minoritar nu este susținut nici de cei care după alegeri îi vor fi parteneri de guvernare. Situație politică mai ciudată este greu de imaginat.
Dacă știm cum va arăta viitorul parlament, știm în linii mari și ce ofertă vor face partidele. PSD și-a schițat un program electoral. Prezentat de fostul premier Sorin Grindeanu, programul social-democraților urmează liniile programului din 2016. PSD continuă să creadă că secretul succesului constă în promisunea de majorare a pensiilor și salariilor.
Mizând pe tezele enunțate de Liviu Dragnea, PSD speră să-și mențină cât se poate de intact bazinul electoral. Cum vor răspunde la această provocare partidele de dreapta? Unde se va situa Ponta, care a criticat tezele lui Dragnea?
Campania electorală se arată interesantă. PSD joacă provocator promițând majorări de pensii și salarii. Practic PSD reia povestea majorării pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor pentru copii. Mai adaugă și majorarea salariilor.
Cum vor răspunde partidele de dreapta? Cum va răspunde PNL? Arătând spre pandemie, prezentând un program de repornire a economiei, un plan de ieșire din criză. Se vor mulțumi alegătorii cu acest lucru? Vor sancționa guvernul PNL pentru problemele provocate de pandemie?
Luând în calcul toate elementele specifice acestei perioade extrem de dificile, alianțele post-electorale sunt mai mult decât necesare.
