Asculta acest articolLa fiecare patru ani se fac presupuneri despre modul în care se vor desfăşura sau ar trebui să se desfăşoare alegerile. Nu întotdeauna speculaţiile depăşesc realitatea. Legea se schimbă de la un mandat la altul. Cândva se credea că votul uninominal este soluţia salvatoare pentru selecţia calitativă a aleşilor. A fost un dezastru. Uninominalul a umflat artificial parlamentul de la 465 de membri la aproape 600. S-au înfiinţat colegiile renunţându-se la votul pe liste. Acum se revine la vechea formulă.
Alegerile locale au avut parte şi ele de modificări peste modificări. Cândva se alegeau primarii din două tururi. Se vor alege în 2016 dintr-un singur tur. Cu circa 30% din voturile cetăţenilor se va alege un primar. Cât de reprezentativ va fi? Nu contează, atâta vreme cât partidele mari au considerat că au un avantaj prin organizarea unui singur tur. S-au ales preşedinţii de consilii judeţene prin vot direct. Se renunţă pentru că s-a ajuns la concluzia că au prea multă putere. În 2016 preşedinţii CJ vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni. Fiecare judeţ devine astfel o mică republică parlamentară.
Dacă prin legea electorală s-a putut obţine un avantaj, cu siguranţă partidul majoritar l-au speculat, modificând legea fără să ţină seama de principii şi reguli democratice.
O altă găselniţă ţine de data alegerilor. S-a încercat în mai multe rânduri suprapunerea alegerilor. Sau decalarea lor, ca în cazul prezidenţialelor. PSD, iniţiatorul modificării Constituţiei, nu a reuşit să câştige de atunci niciun rând de alegeri. Nu a fost pentru cine s-a pregătit, ci pentru cine s-a nimerit.
Organizarea simultană a localelor şi parlamentarelor a fost o idee promovată de Traian Băsescu. Se considera că ar fi fost în avantajul PDL, partid bine poziţionat la momentul respectiv. Nu s-a reuşit suprapunerea lor. Acum se vorbeşte iarăşi că s-ar dori organizarea unui singur scrutin. Adică în aceeaşi zi cetăţenii să voteze, primarul, consilierii locali, consilierii judeţeni, deputatul şi senatorul. Cinci buletine de vot. Pe cine ar avantaja? Dacă există un avantaj acela este cu siguranţă conjunctural.
În 2016 probabil că ar fi în avantajul PNL suprapunerea alegerilor, însă mai târziu acelaşi lucru se va transforma în dezavantaj. Aşa cum prelungirea mandatului prezidenţial de la patru la cinci ani s-a făcut pentru Adrian Năstase, iar beneficiarul a fost Traian Băsescu. Poate că PSD propune alegeri simultane. Consecinţele sunt aceleaşi, în ambele cazuri.
Chiar discuţia în sine este o aberaţie. Alegerile locale au altă rezonanţă pentru alegători decât cele parlamentare. Ele apropie mai mult alegătorul de ales. Candidatul local are alt tip de responsabilitate decât parlamentarul. Din păcate, responsabilitatea cade doar în sarcina primarului. Consilierii locali şi judeţeni nu au reuşit să-şi câştige un statut special. Mulţi sunt iluştri necunoscuţi şi după patru ani de mandat. Responsabilitatea lor este minimă.
De cele mai multe ori votează după cum le dictează liderul partidului din care fac parte. Consiliile locale au pretenţia că sunt nişte mini-parlamente locale, dar nu fac nimic pentru a-şi spori prestigiul. Ei nu sunt propuşi de populaţie, ci de partidele din care fac parte. Din această cauză răspund mai mult în faţa partidului decât în faţa alegătorilor. Nu este normal.
Sunt mici şanse de a se organiza alegeri locale şi parlamentare concomitent. Dar discuţia se poartă. Din patru în patru ani se repune în discuţie acest subiect artificial, lansat de politicieni care nu se gândesc decât la interesele înguste, de partid.
