Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

O serie de strategii prost direcţionate au condus la obţinerea unor rezultate slbe la alegerile locale de către anumiţi candidaţi şi partide.

Majoritatea candidaţilor la primării şi preşedinţia consiliilor judeţene s-au ambiţionat să creadă că trebuie să se lupte direct cu favoriţii, în majoritatea cazurilor primari şi preşedinţi de consilii judeţene în funcţii. Gabriela Firea a fost provocată să participe la confruntări directe de aproape toţi candidaţi. La fel s-a întâmplat în toate marile oraşe, în toate municipiile reşedinţe de judeţ.

Au fost refuzate toate provocările. De ce ar fi acceptat o confruntare în doi un primar PSD sau PNL cu candidatul Pro România sau ALDE? De ce ar fi acceptat, în cazul localităţilor cu populaţie mixtă, candidaţii UDMR o confruntare cu candidaţii PSD sau PNL? Aleargă pe culoare diferite, în momente diferite.

Partidele şi candidaţii, cel puţin la alegerile locale, nu au ţinut seama de adversarul direct. PSD, Pro România şi în parte ALDE, se adresau aceluiaşi tip de electorat. Cele trei partide au concurat în mod direct. PNL şi USR-PLUS se adresează unui electorat de dreapta. Cele două entităţi politice aleargă pe acelaşi culoar electoral şi îşi împart voturile din acelaşi bazin electoral. Aşadar, candidaţii PNL trebuiau să se confrunte cu  USR-PLUS în mod direct.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul candidaţilor Pro România şi PSD. Partidul lui Victor Ponta mizează pe electoratul PSD, nu pe al PNL sau USR-PLUS. Atunci de ce Victor Ponta a atacat cu toate forţele PNL? Dintr-un calcul greşit.

Se crede că într-o campanie electorală cine atacă sus la vârf, cine atacă cei mai puternici candidaţi, atrage voturi. Rezultatele arată că lucrurile stau altfel. Călin Popescu Tăriceanu a fost unul dintre cei mai duri şi consecvenţi critici ai puterii, ai guvernului Orban. A obţinut sub 2%. Nu înjurăturile aduc voturi.

Voturile sunt aduse de programe pentru un electorat de stânga şi programe pentru un electorat cu opţiuni de dreapta. Prin urmare, la alegerile parlamentare ar fi recomandat ca partide precum Pro România şi ALDE să se adreseze electoratului PSD, iar USR-PLUS să încerce să cucerească electoratul tradiţional al PNL. Singurele formaţiuni care trebuie să se confrunte în mod direct sunt PNL şi PSD. Doar ele, prin pondere, pot oferi programe alternative. Restul partidelor sunt mici armate care se alătură unuia dintre partidele mari.

Partidele mici au însă ambiţii mari.  Fiecare tinde să se confrunte cu un partid mare. Victor Ponta avea ambiţia de a  înlocui PSD cu Pro România. Călin Popescu Tăriceanu a încercat să impună ALDE ca adevăratul partid liberal din România.

Mai realist, Traian Băsescu a recunoscut că PMP este un partid mic care doreşte să fie luat în seamă de partidele de dreapta şi acceptat ca aliat. S-a dovedit că a fost o strategie bună.

Peste câteva săptămâni se reintră în campania electorală. Cum se spunea de obicei, învingătorii îşi preiau funcţiile câştigate, iar învinşii sunt trimişi în parlament.

Dacă la o primărie reşedinţă de judeţ a ieşit un primar PNL, contracandidaţii lui de la celelalte partide se regăsesc pe locuri eligibile pentru parlament. La Satu Mare, de exemplu, contracandidaţii primarului UDMR şi a preşedintelui UDMR,  candidează pentru parlament.

Se produc greşeli şi între campaniile electorale. Candidaţii care au obţinut rezultate bune au renunţat la a-şi consolida poziţiile câştigate. Au intrat într-un fel de hibernare politico- electorală. Au dispărut pur şi simplu de pe firmament. Odată cu declanşarea campaniei electorale îşi vor face apariţia. Practic vor trebui să ia totul de la capăt. Vor face aceleaşi greşeli tactice? Tot ce este posibil.

Alegerea adversarului direct, ţinând seama de elecorat, nu este un lucru tentant. Tendinţa generală a candidaţilor este să atace la vârf. De aici o seamă de nereuşite.

  

Sesiune grea

După o lungă vacanţă, mai mult sau mai puţin meritată, parlamentarii se reîntorc în băncile Senatului şi Camerei Deputaţilor.