Image 1
Image 2

Acuzaţii şi dezvăluiri făcute de ministrul demisionar Ana Costea

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Ana Costea, ministrul demisionar al Muncii
Ana Costea, ministrul demisionar al Muncii

Ana Costea a demisionat la aproape cinci luni de când a preluat portofoliul de ministru al Muncii. Joi a demisionat după dispute în Guvernul Dacian Cioloş pe legea salarizării. Costea spune că a elaborat nu mai puţin de 10 variante ale legii, iar angajaţii din minister au muncit şi până la 5 dimineaţa.

UPDATE: Demisia Anei Claudia Costea din funcţia de ministru al Muncii, înaintată joi premierului, urmează să devină efectivă luni, 18 aprilie, au confirmat surse oficiale.

 

 

Costea dă vina pe Ministerul de Finanţe, condus de Anca Dragu. Ea spune că ministrul i-a impus ceva ilegal, după ce s-a ajuns la concluzia că nu poate fi dată o lege din cauza bugetului insuficient şi că va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă. ”Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ”, acuză Ana Costea.

 

Ministrul demisionar nu se opreşte cu acuzaţiile. ”Nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalţi trei miniştri prezenţi marţi la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit, probabil, nu au ştiut acest lucru, pentru că nimeni nu a menţionat nimic în cadrul şedinţei.”, acuză cei de la Ministerul Muncii.
”În privinţa legii salarizării, trebuie făcute mai multe precizări, pentru că ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect. Finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului. În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe şi strategii”. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016.

 

Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura şi Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanţi ai ministerului Muncii, ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi confederaţiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanţele de salarizare atât din interiorul instituţiilor, cât şi între instituţii. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ţinut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile şi patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii şi specialiştii din minister au lucrat până la 5 dimineaţa. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani.

 

Nu a fost acceptată această variantă, iar condiţiile iniţiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de ministerul de Finanţe.
În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de ministerul de Finanţe şi de ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanţe a comunicat ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înţelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a ameninţat cu demisia pentru retragerea ordonanţei, în condiţiile în care ştia de luni că ordonanţa nu va intra în şedinţa de guvern de miercuri. Ministrul Muncii îşi asumă problema de comunicare, dar precizează totuşi că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalţi trei miniştri prezenţi marţi la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit, probabil, nu au ştiut acest lucru, pentru că nimeni nu a menţionat nimic în cadrul şedinţei.
La capitolul comunicare mai e necesară o precizare. O ştire, care cita surse guvernamentale anonime, susţinea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină şi 3 milioane euro pe ceasuri, şepci şi stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educaţie şi serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere şi s-a afirmat că numai prin intervenţia Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garanţia pentru tineri”, iar fişa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenţiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul ţintă să fie identificaţi şi luaţi în evidenţa Serviciilor Publice de Ocupare.

 

Fişa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenţia de achiziţie a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanţare.
Mai mult, nu Guvernul este cel care „aprobă” sau verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
În final, ministrul Muncii a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. În aceste condiţii doamna Ana Claudia Costea îşi exprimă speranţa că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării.

Doamna Ana Claudia Costea doreşte să adreseze mulţumiri tuturor specialiştilor şi partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizării, dar în special colegilor din ministerul Muncii.”, se arată într-un comunicat de presă.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

 COMEMORARE

Eroii Revoluției, comemorați la Satu Mare

     Vineri, 22 decembrie, în Piaţa 25 Octombrie din Satu Mare, în vecinătatea monumentului ridicat în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, numit ”Monumentul Rezistenței Anticomuniste”, au fost organizate ceremonii comemorative.