08.12.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiuni: Criză politică. 01.30 Lansare de Carte la Poesis - Ioan Lenciu,omagiu la 90 de ani. 02.45 Cultură - Zilele Culturale Poesis 04.20 Cultură 05.30 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Vasile Rus. Titlul emisiuni: Vasile Rus – raport la 93 de ani. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Delia Danea, Felicia Hrihorişan. Titlul emisiuni: Descoperă drumul spre tine. 10.0 0 Spiriduş Ghiduş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiuni: Criză politică. 13.00 Ştiri 13.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 14.15 Teleshopping 14.30 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Vasile Rus. Titlul emisiuni: Vasile Rus – raport la 93 de ani. 15.45 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 17.00 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 19.00 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Bertici Attila, Bertici norbert. Titlul emisiuni: „Hello Siberia” - Întoarcerea. 20.00 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 21.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Vasile Coca. 22.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Cristi Popa, Angelo Cocian . Titlul emisiunii: Începe vacanţa de iarnă pentru Tăşnad. 23.30 Şedinţă Consiliu Local Satu Mare 09.12.2018 00.50 Cultură – Samfest jazz 03.00 Sport- meci de fotbal 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 06.30 Gimnastica de dimineaţă. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă. 09.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 10.30 Ipostaze de la Centenarul României 11.45 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Laurenţiu Costin. Titlul emisiunii: Umblaţii ca fii ai luminii! 13.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 14.00 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 14.40 Teleshopping 15.30 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Bertici Attila, Bertici norbert. Titlul emisiuni: „Hello Siberia” - Întoarcerea. 16.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă? 17.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 18.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii: Activităţi de conservare în Ariile protejate râul Tur . 19.00 Ipostaze de la Centenarul României 20.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 21.00 Concert dedicate Centenarului 22.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Vasile Coca. 10.12.2018 00.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 01.00 Cultură – 10x10 Născut în România 02.30 Sport-meci de fotbal 04.00 Cultură, Zilele Culturale Poesis. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Racz Ervin, Kaszaniczki Csongor. Titlul emisiunii: La Ardud au început Adventul cu preot nou. 10.20 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă? 11.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii: Activităţi de conservare în Ariile protejate râul Tur . 11.45 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Laurenţiu Costin. Titlul emisiunii: Umblaţii ca fii ai luminii! 13.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Adrian Cozma, Vali Mada, Vasile Avram. Titlul emisiuni: Satu Mare – Alba Iulia, drumul spre Centenar. 14.00 Teleshopping 14.20 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiuni: Incidente mai puţin cunoscute ale începutului de an 1990 în judeţ. 15.10 Cultură , Un omagiu al dascălilor sătmăreni pentru marea unire. 16.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Ipostaze de la Centenarul României 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Panoramic Sportiv 23.00 Audienţe în direct

Acum 125 de ani s-a dat în folosinţă prima uzină electrică în Satu Mare

Scris de Vasile Andreica, 13 ianuarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Uzina electrică în anii de glorie

Uzina electrică în anii de glorie

În ianuarie 1893 a fost dată în folosinţă clădirea care urma să găzduiască uzina electrică a oraşului Satu Mare, inaugurată festiv câteva săptămâni mai târziu. Povestea electricităţii sătmărene a fost spusă într-o carte apărută în decembrie 2017.

“A fost odată… Uzina Electrică” este un volum bilingv, tipărit cu sprijinul Consiliului Judeţean, scris de Erdei Peter în limba maghiară şi tradus în româneşte de Vass Maria şi Nagy Ilona. Foarte bogat ilustrată, cartea are o scriitură plăcută şi o documentare impecabilă, mai ales în privinţa anilor de început ai reţelei electrice în Satu Mare.

La început a fost noul teatru

Prima uzină electrică funcţională la nivel public în România s-a inaugurat la Timişoara în 1884. A urmat Satu Mare. În monografia lui Borovszky Samu apărută în 1908 se scrie:

“Printre intreprinderi industriale mai mari, trebuie să amintim uzina electrică în regie proprie a oraşului, care din 1891 există. Publicul oraşului în 1891 şi-a construit teatrul nou, iar ministeriul de interne i-a permis vernisajul teatrului numai dacă schimbă iluminatul cu petrol, proiectat, pe iluminat electric. În această situaţie de necesitate, publicul oraşului a instalat un agregat de 50 de cai putere, pentru asigurarea parţială a iluminatului electric. În 31 decembrie 1891, seara la ora 7, au efectuat prima probă a iluminatului la teatrul orăşenesc. În 3 ianuarie 1892 s-a deschis şi iluminatul stradal.”

Erdei Peter notează în continuare: “Se înţelege de la sine că generatorul de curent electric trebuia conectat la o maşină cu abur deja în funcţiune, care poate fi utilizată şi pentru alte scopuri. De aceea au căutat direcţiunea Morii cu Aburi, construită în anul 1869, cu hărţi şi proiecte despre iluminatul electric al teatrului şi al străzilor. Au început tratative lungi cu firma Siemens din Berlin, fabrica Ganz din Budapesta şi direcţiunea Morii cu Abur. Ca rezultat al tratativelor în 11 iunie (1891) au încheiat contractul conform căruia firma Siemens şi Halske din Viena a confirmat că pe lângă instalaţia care va fi montată la moara cu aburi, din cele 500 de ”flăcări electrice” puse la dispoziţia oraşului, 159 bucăţi de becuri de putere de şaisprezece lumânări (lucşi) şi o lampă cu arc, cu o lumină corespunzătoare de 1.200 lumânări, vor fi instalate în teatru, iar 251 becuri şi 8 lămpi cu arc pe străzile oraşului.”

Ziarul “Szatmar” din 26 septembrie 1891 vorbeşte deja despre naşterea Uzinei Electrice a oraşului regal liber Satu Mare: “în 21 septembrie.. adunarea generală extraordinară a emis decizia nr. 252… conform căreia contractul cu Asociaţia Morii cu Abur să se desfacă şi toate instalaţiile necesare iluminatului electric al oraşului precum şi construirea unei săli de maşini pe malul Someşului să fie realizate din forţe proprii. La începutul lui decembrie a sosit  locomobilul (maşina cu aburi) necesar iluminatului electric şi a fost amplasat în spatele teatrului pe un teren provizoriu pe str. Gh. Doja.”

Inaugurarea: 1 aprilie 1893

După succesul inaugurării teatrului, în 1892 a început expansiunea iluminatului electric şi pe străzile laterale ale oraşului şi în curând se va insista şi asupra comenzilor private pentru iluminat. La 1 octombrie au introdus primul iluminat privat. Un reportaj scrie despre sinagoga inaugurată în 24 martie 1893: ”Biserica… una dintre perlele clădirilor comunale… în interior este iluminată electric… Merită vizitată.”

În cursul anului 1892 se obţine pentru locul definitiv al uzinei electrice terenul de 5.970 mp dintre Someş şi strada Baia Mare. În 28 ianuarie 1893 au raportat că “…clădirea ridicată pentru staţia electrică a fost predată funcţiei. Se modifică decretul care reglementează iluminatul electric… conform căruia următoarele locuri de muncă vor fi asigurate: un post de electrotehnician, un maşinist, un fochist, un supraveghetor şi o calfă (…) Decretul următor este că personalul angajat pentru iluminat va intra în funcţie la 1 martie, ca până la 1 aprilie să obţină experienţă în meserie.”

Fotografia inaugurării

Fotografia inaugurării

Pe fotografia făcută probabil la 1 aprilie 1893, când a avut loc inaugurarea, numai doi oameni par specialişti. “Grupa mai mare (…) a fost alcătuită din reprezentanţii conducerii oraşului şi ai firmei Siemens şi Halske, care furnizau utilajele. (…) recunosc membrii comisiei de iluminat electric: Pap Geza, consilier administrativ, Herman Mihaly, procuror şef, şi probabil Boszormenyi Karoly, primar, şi inginerul şef Erdelyi Istvan”, notează Erdei Peter.

Electricitatea, o problemă publică

În septembrie 1893 ziarul “Szamos” publica următoarea ştire: “Expoziţie electrotehnică. Firma Siemens şi Halske, care a efectuat iluminatul electric al oraşului, a organizat o expoziţie, interesantă şi instructivă din toate punctele de vedere, în teatrul orăşenesc. Din cele văzute am avut ocazia să ne convingem despre lucrurile pe care le înglobează electrotehnica modernă, de exemplu lanterna electrică portabilă, aparate, ceainice, de încălzit apă, brichete electrice, aparate de ventilaţie electrică, călcătoare etc. Expoziţia a fost vizitată de numeroşi oameni care şi-au declarat recunoştinţa faţă de cele văzute.” Electricitatea a devenit o problemă publică.

Conform Registrului Fondului de iluminat electric, în 1897 au fost consemnaţi 185 de consumatori, în timp ce în 1898 au fost 257 de consumatori. În mai 1909 erau  967 de consumatori,

iar în octombrie 1910 1.408 consumatori, o creştere foarte rapidă. În 1913 cifra ajunsese la aproape 2.000, iar clădirile importante din oraş fuseseră şi ele branşate de mult timp la reţeaua electrică.

În timpul războiului preţul electricităţii s-a triplat, dar în 1917 existau totuşi 2.650 de consumatori. Până în 1930 s-a ajuns la peste 3.200, iar în 1939 erau 5.250 şi în 1943 erau 6.706, plus 280 de consumatori industriali.

Uzina a fost demolată în august 1975. În aprilie 2016 s-a plasat pe locul ei o coloană memorială.

La 22 octombrie 1944 uzinele şi podurile au fost dinamitate

Când trupele germane au abandonat oraşul Satu Mare în octombrie 1944 au recurs la represaliile obişnuite în vreme de război. Odiseea uzinei electrice este relatată în cartea lui Erdei Peter, la paginile 131-137:

Uzina electrică ”a scăpat nevătămată” în urma celor două bombardări din septembrie 1944. Dar nu a putut scăpa, nu a scăpat de barbaria din 22 octombrie 1944 a trupelor germane în retragere. Luptele erau deja la hotarele localităţilor Gerăuşa şi Ardud. Oraşul care a trecut prin atâtea suferinţe era aproape pustiu, la sala maşinilor de la uzina electrică s-a prezentat la serviciu doar personalul operator. Dar de data aceasta nu era nevoie nici de ei.

La schimbul de tură, în loc de “totul e în regulă” utilizat în mod obişnuit, personalul din tura de noapte a raportat că la ordinul nemţilor au oprit turbinele şi în cazane au lăsat să se stingă focul. După aceea au fost scoşi din încăpere, iar pirotehnicienii nemţi au aşezat în jurul coşului de fum, la cuplajul turbinelor şi sub condensatoare lăzi pline cu explozivi. A mai rămas timp şi aburi doar pentru un şuierat dureros prelungit.

După dinamitare

După dinamitare

Kertesz Gyula, Pfau Balint, Vajda Jozsef, Kozma Lajos, Jenei Istvan şi mulţi alţii nu consideraseră Uzina electrică doar un simplu loc de muncă. Cu toţii au participat la construirea şi echiparea acestei uzine, care era una dintre cele mai moderne uzine electrice din ţară. De drept erau mândri de ea. Nu putem şti ce au simţit aceşti oameni când explozia uriaşă a învelit împrejurimea în nori de praf, din care s-a înălţat doar coşul înalt de 39 m, de parcă ar ezita pentru un moment, ca după aceea să cadă, întinzându-se pe toată lungimea lui pe drumul Baia Mare, până la actuala stradă Aurel Popp. După nemţii plecaţi în goană mare cu autocamioanele lor, a rămas doar praf, fum şi munţi de moloz. Turbinele de 3.250 CP au devenit inutilizabile, s-au prăbuşit cazanele şi construcţia principală terminată de abia 6 ani. A încetat să mai bată ”inima” oraşului, care înaintea războiului asigura curentul electric pentru 6.800 consumatori casnici şi 280 consumatori industriali.

Au fost explodate podurile feroviare şi cele rutiere, uzina de apă. Pentru un moment s-a oprit viaţa. Dar nu pentru mult timp, deoarece directorul în data de 25 primeşte ”numire” în funcţie purtând ştampila comandamentului armatei sovietice. Şi primeşte şi dispoziţia: făcând tot posibilul, să înceapă neîntârziat alimentarea cu apă şi curent electric a centrului oraşului. (…)

Pornirea primului generator a avut loc în 4 noiembrie, în curtea de pe str. Mircea cel Bătrân nr. 14. Acesta a funcţionat timp de două luni, cu o capacitate zilnică de 540 kWh. Încă înaintea Crăciunului, se instalează pe strada Ana Ipătescu o batoză cu aburi, pe care s-a montat un dinam de 6 CP. Aceasta a funcţionat până în martie, cu o capacitate zilnică de 192 kWh. La începutul lunii ianuarie 1945, lângă clădirea spălătorului din grădina mănăstirii s-a pus în funcţiune un generator acţionat de un motor cu gaz de aspiraţie. Acesta a funcţionat cu o capacitate zilnică de 280 kWh, timp de mai mult de un an.

Chiar de la începutul anului 1945, în vecinătatea imediată a uzinei electrice, într-un şopron al depozitului de fier vechi Popper, era în funcţiune timp de două luni un generator acţionat de motorul unui compresor rutier. Iar la sfârşitul lunii noiembrie a funcţionat deja şi în curtea fabricii de cărămidă de pe strada Botizului un generator cu motor diesel. Capacitatea totală a acestora abia a atins puterea de 80 CP.

Trupele germane în retragere au uitat în gara din Ghilvaci patru agregate diesel Ganz-Jendrassi, pe care le-au demontat de la Întreprinderea Minieră Baia Mare. Dintre acestea au fost aduse două, în aşa fel încât angajaţii uzinei electrice au împins vagoanele până în Gara Ferestrău, întrucât din cauza podurilor bombardate pe această linie nu circula încă locomotivă. Acolo le-au încărcat pe căruţe, au făcut rost de boi şi le-au transportat pe podul provizoriu construit pe Someşul cu nivelul crescut până în curtea uzinei. Nefiind un loc mai potrivit, acestea trebuiau instalate în beciul clădiri integre a direcţiunii. Acolo, generatoarele au fost rebobinate şi după ce într-un spaţiu de birou s-a montat şi echipamentul de comutaţie, în data de 11 martie 1945 s-a pornit din nou ”uzina electrică”.

Reconstrucţia de după război a durat peste 15 ani.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.