20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

Aceeaşi etichetă, alt produs

Scris de Dumitru Păcuraru, 28 iulie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ţările din Europa de Est, intrate rând pe rând în Uniunea Europeană, au avut de-a lungul timpului abordări diferite faţă de noul lor statut. Dacă Polonia, Cehia şi Ungaria au fost rugate să intre, România şi Bulgaria au bătut insistent la uşă, s-au rugat, au stat în genunchi, au făcut promisiuni peste puterile lor, iar când în sfârşit au fost acceptate s-au considerat cele mai norocoase ţări de pe pământ. România a şi plătit scump intrarea în clubul select: privatizarea celor mai importante companii.

Intrarea în UE, printre altele, ne-a costat şi rezervele de petrol şi gaze, odată cu privatizarea Petrom. Poate şi vreo două miliarde de dolari, costul autostrăzii care nu s-a făcut de către Bechtel. Sunt lucruri care nu se spun în mod oficial, dar fiecare politician mai răsărit ţine să le amintească.

Fără să poată fi contestată importanţa istorică a intrării ţării noastre în UE, pe măsură ce trece timpul descoperim că am rămas, totuşi, ruda săracă de la colţul mesei. Mai mult, şi cele trei favorite descoperă că nu sunt tratate ca partenere egale. Nici măcar în ceea ce priveşte produsele alimentare.

Marile firme care au ocupat pieţele fostelor ţări socialiste au împărţit consumatorii în două categorii. Acelaşi produs are caracteristici diferite, în funcţie de unde se vinde. Acelaşi ambalaj, aceeaşi etichetă, alt produs. Analizele de laborator din diferite ţări din Est, de la Ungaria la Slovacia, Polonia şi România, au scos la iveală un adevăr care demonstrează dispreţul faţă de populaţia acestor ţări.

Acest tratament duce civilizaţia occidentală în Europa Evului Mediu, în epoca conchistadorilor.
Exportatorii occidentali procedează exact invers faţă de exportatorii din est. În timp ce esticii se străduiesc să dea la export cele mai bune produse, de cea mai bună calitate, cei care ne dau lecţii despre democraţie şi drepturile omului exportă, sub masca aceluiaşi ambalaj, pruduse de o calitate îndoielnică. Am ajuns o piaţă de desfacere a produselor aproape expirate. Preţurile sunt la fel, dacă nu cumva şi mai mari.

În tot acest timp, ţărilor de mâna a doua li s-a dat de lucru. Să lupte pentru democraţie, să lupte pentru combaterea corupţiei, să facă hârtii şi scheme cât mai sofisticate pentru a nu putea accesa fondurile europene.

Nu mai punem la socoteală migraţia forţei de muncă. România, ca şi alte ţări estice, rămâne fără populaţia activă. Esticii contribuie la dezvoltarea ţărilor deja dezvoltate. Este prea mult să ne considerăm o colonie, dar nu suntem foarte departe de acest statut de ţară de mâna a treia.

Interesant este că în campaniile electorale nu se dezbate cu seriozitate acest fenomen. Populaţia României este una dintre cele mai fidele faţă de UE. Euroscepticismul nu a prins teren, dar nu se ştie niciodată. S-a atins uşor problema marilor firme cu capital românesc desfiinţate în numele luptei anticorupţie, prin arestarea patronilor. Este vorba, fără îndială, de înalte raţiuni de stat, dar în niciun caz ale statului român.

Într-un fel sau altul, populaţia, poate chiar statul, va descoperi că în spatele sloganelor se ascund intenţii dintre cele mai lipsite de onestitate. Capitalismul este dur, competiţia nemiloasă. Suntem ajutaţi ca să se ajute pe ei. Devenim o societate de consum, dar nu al produselor autohtone. Consumăm ce ne dau alţii, indiferent de calitate.

Ce s-ar fi întâmplat în cazul produselor de altă calitate decât cea înscrisă pe ambalaj dacă era o firmă românească? Era desfiinţată şi locul ei era luat de o multinaţională. Ca în cazul Hexi-Pharma. UE – ţări diferite, tratamente diferite.

Abonează-te acum Online!