Asculta acest articolPoliticienii, în marea lor majoritate, nu cred în sondaje, dar acest lucru nu-i împiedică să recurgă la ele pentru desemnarea candidaților la primării. Demne de încredere sau nu, sondajele ghidează acțiunile tuturor partidelor. În funcție de datele la care au acces, partidele adoptă tehnici și strategii electorale. Tot datorită sondajelor câteva partide cer modificarea legii alegerilor astfel încât primarii să fie aleși din două tururi. Sau, după o exprimare democratică, să fie aleși cu peste 50% din voturile celor ce se prezintă la vot.
Ca în multe alte situații, Bucureștiul dă tonul și la sondaje. Se pare că în acest moment candidatul PSD Gabriela Firea îl depășește pe candidatul PNL Cristian Bușoi la un scor dincolo de orice discuție. Astfel candidatul PSD ar obține 40%, iar cel al PNL doar 26%. Acesta este un semnal de alarmă ce trebuie luat în serios. În aceeași situație sunt multe localități. PSD ar câștiga cele mai multe primării pe întreg cuprinsul țării. Majoritatea candidaților sunt primarii în funcție, viceprimari, oameni din administrație, parlamentari. Notorietatea este acoperită, urmând ca programul să ajute transformarea ei în voturi. Figurile noi, deși rare, pot oferi surprize, însă partidele mari nu riscă înlocuind primarii în funcție. Chiar dacă au probleme de ordin penal, chiar dacă nu au dat dovadă că sunt buni administratori, partidele se bazează mai mult pe experiența, pe abilitatea electorală dobândită în timp decât pe capacitatea unor candidați noi, fără exepriență. Publicul este ușor de păcălit, dar nu de cineva care apare în ultimul moment. Unși cu toate alifiile, bine ancorați în mecanismele din spatele campaniei, având un contact direct cu alegătorii, primarii în funcție pornesc de la un procent ce poate urca până la 20-25% fără să facă nimic. Ei au tot interesul să apară cât mai mulți contracandidați, fiecare însemnând o șansă în plus pentru că voturile cetățenilor se divizează.
PNL, când a votat alegerile primarilor dintr-un singur tur și-a făcut greșit socotelile. Îmbătați de victoria lui Iohannis, parlamentarii PNL și PDL credeau că prin fuziune se adună aritmetic și voturile. Cu patru luni înaintea alegerilor își dau seama că și-au înjumătățit singuri șansele. Și ca să dreagă cumva lucrurile îi cer premierului Cioloș să corecteze greșeala pe care au făcut-o. Crezând că păcălesc s-au păcălit singuri.
După fuziune, noul PNL și-a supraevaluat forțele. În același timp s-ar părea că liderii săi au greșit și atunci când au crezut că PSD va suferi o scădere dramatică după cazurile de corupție făcute publice. Se pare că PSD are un nucleu electoral dur, care nu se lasă impresionat ușor. Nu-l afectează nici măcar propriul cod etic. Nu-i pasă nici de anchetele DNA, nici de criticile din mas media la adresa liderilor săi. Un sfert, poate chiar două treimi din cei ce se prezintă la vot merg orbește pe mâna PSD. Liberalii rezultați din fuziunea PNL-PDL descoperă târziu acest adevăr social, electoral și, până la urmă, moral.
Poate că această teorie, dedusă din rezultatele sondajelor, este greșită. Ea va fi testată la alegerile propriu-zise din iunie.
