Image 1
Image 2

A fi primar în Satu Mare

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Din patru în patru ani ziua de 15 martie are o semnificație în plus pentru populația maghiară din Transilvania. Nu este doar o sărbătoare dedicată revoluției de la 1848, ci marchează și începutul campaniei electorale pentru alegerile locale. Nu întâmplător liderul UDMR Kelemen Hunor a ales  să participe în Satu Mare la această sărbătoare a libertății (pe care ar trebui să o sărbătorească și românii, pentru că și ei au avut un ’48 și un Avram Iancu la fel de revoluționar ca Petofi Sandor sau Kossuth Lajos).

Pentru UDMR, Satu Mare reprezintă o piatră de încercare. În județele Harghita și Covasna, în parte și la Târgu Mureș, situația este clară. Acolo candidații UDMR câștigă fără probleme pentru că majoritatea populației este maghiară. La Satu Mare ponderea populației este în jur de 35%, puțin mai mult decât o treime. Câștigarea funcției de primar are pe de o parte un caracter simbolic, pe de altă parte impune un mod, un stil de a gospodări, de a aranja municipiul cel mai apropiat de granița cu Ungaria. Lucrurile stau așa în teorie. În practică, s-a văzut că între un primar maghiar și unul român nu există niciun fel de diferență. Ioan Samfira, după alegerile din 1996, apoi Horea Anderco din 1996 până în 2003, urmat de Iuliu Ilyes timp de două mandate, apoi în mandatul lui Dorel Coica, din 2012 până acum nu au existat diferențe de abordare a actului administrativ. Au fost la fel de buni sau la fel de slabi, cum vrem să-i luăm. Satu Mare nu a devenit “mai românesc” atunci când a fost condus de un primar român și nu a devenit “mai unguresc” în perioada în care a avut un primar maghiar. Cu toate acestea, alegerile locale au un puternic caracter etnic. Doar în jur de 10% dintre alegători sunt dispuși să voteze omul, nu etnia sau partidul.

Faptul că Satu Mare nu a devenit nici mai românesc, nici mai unguresc nu este neapărat un lucru bun. Marele neajuns este că nu a devenit un oraș european. Nu s-a luat ca model nici Clujul, nici Sibiul, Baia Mare sau Brașovul, dar nici Budapesta, Eger sau Nyiregyhaza. Nu s-a mers, cu alte cuvinte, într-o direcție care să încadreze Satu Mare în seria unor orașe bine gospodărite. Fiecare dintre foștii primari a făcut câte ceva. Însă per total, rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor din partea populației. Mai mult s-a improvizat. A lipsit o gândire coerentă, o strategie pe termen mediu și lung care să fie preluată de la un primar la altul. Rezultatul: trăim într-un oraș pe care îl iubim, vorba unui slogan electoral, dar nu ne place.

Principala cauză: alocarea deficitară fără logică gospodărească a bugetelor. Trecând peste incapacitatea managerială a primarilor și consilierilor locali, vrem nu vrem se ajunge la concluzia că este greșit modul în care se aleg cei ce conduc orașul. Partidele propun un nume, iar alegătorilor nu le rămâne de ales între răul ce mai mare și răul cel mai mic. Pentru români “răul ce mai mare” însemnă un primar maghair, iar pentru maghiari “răul cel mai mare” este un primar român. Putem judeca și altfel, punând în față “răul cel mai mic”.

Punctul culminat al acestui tip de gândire este atins în anii electorali. După alegeri, situația reintră în normal. Românii nu uită total că sunt români, nici maghiarii nu uită de tot că sunt maghiari. Există, totuși, o mare diferență între români și maghiari: fiecare înjură administrația proastă a orașului în limba lui maternă. Când sunt împreună, români, maghiari, germani, ucrainieni, romi, de regulă, critică administrația care nu face nimic în limba oficială a statului.

Ce să mai spunem? A fi primar în Satu Mare este greu pentru cel ce nu are capacitate managerială și foarte ușor pentru cel foarte capabil, cu idei îndrăznețe, bun gospodar, care vede dincolo de interesele de moment.

PNL, linia Valeriu Stoica

Pornind de la gafa preşedintelui Iohannis care a negat că pe teritorul României ar fi căzut un rest de dronă rusească, Valeriu Stoica face o analiză rece, la obiect, a stării partidului al cărui lider a fost până i-a cedat de bună voie funcţia lui Theodor Stolojan.

Spre o nouă dezordine mondială

Ca și în România, potrivit sondajelor și în Germania partidul populist Alternativa pentru Germania, a fost recent clasificat de Oficiul pentru Protecția Constituției drept “caz suspect de extremism de dreapta” în întreaga țară, iar în două state federale din Est s-a mers mai departe clasificându-l ca “partid cu un anumit extremism de dreapta.”