A câştigat pandemia

Dacă partidele mint electoratul iată că şi electoratul le răspunde cu aceeaşi monedă oferind caselor de sondare a opiniei publice date neconforme cu adevărul.

Majoritatea sondajelor arătau o prezenţă la urne în jur de 40%. Procentul celor care au votat este mult sub această cifră. Altfel spus, cetăţeni care nu aveau de gând să voteze au răspuns că se vor prezenta la vot.

Putem trage concluzia că toate sondajele din timpul campaniei electorale au avut o marjă de eroare cu mult peste 3%.

Mai mare sau mai mic, numărul celor care au votat contează doar în planul legitimităţii parlamentarilor şi al viitorului guvern. Rezultatele sunt rezultate şi sunt la fel de legale şi când se prezintă la vot 30% dintre cetăţenii cu drept de vot şi când s-ar prezenta 90%.

Desigur, principalul motiv al absenteismului ridicat poate fi pus pe seama pandemiei. La rândul lor, partidele au o scuză. Nu s-au putut desfăşura în voie din cauza restricţiilor. Dar zarurile au fost aruncate. Dacă rezultatele finale vor confirma măsurătorile exit poll-urilor formarea unei majorităţi parlamentare va fi destul de complicată. PNL nu a obţinut rezultatele sperate. PSD nu are parteneri cu care să poată forma o coaliţie de guvernare.

Din acest punct de vedere sunt cele mai interesante alegeri care au avut loc în România post-decembristă.

Dacă cele două partide ar fi obţinut fiecare cu zece procente în plus, situaţia era clară. Fiecare îşi putea lua un aliat pentru a-şi asuma guvernarea.

Dramatic este faptul că partidele mari au scăzut la o treime din opţiunile alegătorilor. Electoratul s-a maturizat sau s-a scârbit de politicieni şi partide? Pot fi invocate diverse motive, dar contează doar rezultatele.

Dacă rezultatele finale vor confirma măsurătorile la ieşirea de la secţiile de votare formarea unei majorităţi va întâmpina mari probleme.

  PNL nu a fost perceput ca un partid al schimbării. În primul rând nu a dat semnale clare că după alegeri va restructura din temelii administraţia publică atrăgându-şi astfel electoratul de dreapta. Nu dorea să rişte pierderea voturilor aparatului bugetar. Mereu egal cu sine, PSD a demonstrat şi de data aceasta că a reuşit să-şi conserve electoratul tradiţional, grupurile defavorizate social, pensionarii, salariaţii de la stat etc. Rezultatele exit-poll-urilor sunt neconcludente. Oricum primele două partide clasate sunt umăr la umăr.

Că până la urmă PNL va avea cu câteva procente peste PSD sau PSD va obţine cu un procent-două peste PNL nu va conta decât în măsura în care va deveni principala temă de dezbatere pe viitor.

PSD va contesta rezultatele, cu mai multă îndreptăţire decât Donald Trump. Cu 30% nu se poate guverna în forţă, mai ales în condiţii de criză.

USR-PLUS rămâne un partid mijlociu, fără de care nu va fi posibilă formarea unui guvern. În buza pragului electoral se află UDMR, Pro România, AUR, PMP. 

AUR, o construcţie apărută de nicăieri, pare să fie marea surpriză, însă marea surpriză va fi dacă PMP şi eventual Pro România nu vor intra în parlament.

Aceste prime date, dacă se vor confirma sau nu în ordinea prezentată de casele de sondare, nu fac altceva decât să demonstreze că toate partidele şi-au conceput campaniile electorale fără să ţină seama de aşteptările românilor.

Pentru ambele partide mari, dar cu rezultate de partide mijlocii, scorurile obţinute pot fi considerate deopotrivă victorie sau înfrângere. PNL şi PSD sunt în postura paharului plin sau gol pe jumătate. Depinde cum îl priveşti. Dacă îţi este prea sete vezi că paharul este gol pe jumătate.

Dacă eşti prea sătul şi te forţează cineva să-l bei până la fund ţi se pare plin pe jumătate.  Ambele partide pot socoti că au în faţă pahare goale pe jumătate. Alegerile au fost câştigate de pandemie.

La coada clasamentului pare să fie mai mare bucurie decât la vârf.

Cele două-trei partide care vor trece pragul electoral, alături de USR-PLUS, vor stabili configuraţia viitoarei majorităţi parlamentare.