Asculta acest articolDacă partidele mint electoratul iată că și electoratul le răspunde cu aceeași monedă oferind caselor de sondare a opiniei publice date neconforme cu adevărul.
Majoritatea sondajelor arătau o prezență la urne în jur de 40%. Procentul celor care au votat este mult sub această cifră. Altfel spus, cetățeni care nu aveau de gând să voteze au răspuns că se vor prezenta la vot.
Putem trage concluzia că toate sondajele din timpul campaniei electorale au avut o marjă de eroare cu mult peste 3%.
Mai mare sau mai mic, numărul celor care au votat contează doar în planul legitimității parlamentarilor și al viitorului guvern. Rezultatele sunt rezultate și sunt la fel de legale și când se prezintă la vot 30% dintre cetățenii cu drept de vot și când s-ar prezenta 90%.
Desigur, principalul motiv al absenteismului ridicat poate fi pus pe seama pandemiei. La rândul lor, partidele au o scuză. Nu s-au putut desfășura în voie din cauza restricțiilor. Dar zarurile au fost aruncate. Dacă rezultatele finale vor confirma măsurătorile exit poll-urilor formarea unei majorități parlamentare va fi destul de complicată. PNL nu a obținut rezultatele sperate. PSD nu are parteneri cu care să poată forma o coaliție de guvernare.
Din acest punct de vedere sunt cele mai interesante alegeri care au avut loc în România post-decembristă.
Dacă cele două partide ar fi obținut fiecare cu zece procente în plus, situația era clară. Fiecare își putea lua un aliat pentru a-și asuma guvernarea.
Dramatic este faptul că partidele mari au scăzut la o treime din opțiunile alegătorilor. Electoratul s-a maturizat sau s-a scârbit de politicieni și partide? Pot fi invocate diverse motive, dar contează doar rezultatele.
Dacă rezultatele finale vor confirma măsurătorile la ieșirea de la secțiile de votare formarea unei majorități va întâmpina mari probleme.
PNL nu a fost perceput ca un partid al schimbării. În primul rând nu a dat semnale clare că după alegeri va restructura din temelii administrația publică atrăgându-și astfel electoratul de dreapta. Nu dorea să riște pierderea voturilor aparatului bugetar. Mereu egal cu sine, PSD a demonstrat și de data aceasta că a reușit să-și conserve electoratul tradițional, grupurile defavorizate social, pensionarii, salariații de la stat etc. Rezultatele exit-poll-urilor sunt neconcludente. Oricum primele două partide clasate sunt umăr la umăr.
Că până la urmă PNL va avea cu câteva procente peste PSD sau PSD va obține cu un procent-două peste PNL nu va conta decât în măsura în care va deveni principala temă de dezbatere pe viitor.
PSD va contesta rezultatele, cu mai multă îndreptățire decât Donald Trump. Cu 30% nu se poate guverna în forță, mai ales în condiții de criză.
USR-PLUS rămâne un partid mijlociu, fără de care nu va fi posibilă formarea unui guvern. În buza pragului electoral se află UDMR, Pro România, AUR, PMP.
AUR, o construcție apărută de nicăieri, pare să fie marea surpriză, însă marea surpriză va fi dacă PMP și eventual Pro România nu vor intra în parlament.
Aceste prime date, dacă se vor confirma sau nu în ordinea prezentată de casele de sondare, nu fac altceva decât să demonstreze că toate partidele și-au conceput campaniile electorale fără să țină seama de așteptările românilor.
Pentru ambele partide mari, dar cu rezultate de partide mijlocii, scorurile obținute pot fi considerate deopotrivă victorie sau înfrângere. PNL și PSD sunt în postura paharului plin sau gol pe jumătate. Depinde cum îl privești. Dacă îți este prea sete vezi că paharul este gol pe jumătate.
Dacă ești prea sătul și te forțează cineva să-l bei până la fund ți se pare plin pe jumătate. Ambele partide pot socoti că au în față pahare goale pe jumătate. Alegerile au fost câștigate de pandemie.
La coada clasamentului pare să fie mai mare bucurie decât la vârf.
Cele două-trei partide care vor trece pragul electoral, alături de USR-PLUS, vor stabili configurația viitoarei majorități parlamentare.
