00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 01.45 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 03.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 04.00 Concert simfonic la Filarmonica „Dinu Lipatti” 05.30 Cultură, Comemorare de ziua eroilor la Gerăuşa. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Avram. Titlul emisiuni: Expoziţia de cai şi competiţia de atelaje se impune ca o tradiţie.(reluare) 09.00 La Psiholog 09.30 Religie cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiuni: Cum îl putem cunoaşte pe Dumnezeu? 10.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Prieteni necuvântători cu Alina Blejan, invitat: Zoltan Szabo, dresor de câini. 14.10 Teleshopping 14.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 15.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 16.30 Iată omul, cu Gabriel Ghişan 17.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 18.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (reluare) 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 20.06.2019

A bravat Liviu Dragnea?

Scris de Dumitru Păcuraru, 23 august 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Nu există o tradiţie a asasinatului politic în România, dar nici nu ne putem lăuda că, în toiul bătăliilor politice, nu s-a recurs şi la crime. Sunt cunoscute cazurile I.G. Duca şi Armand Călinescu, însă se vorbeşte şi de asasinarea unui Lucreţiu Pătrăşcanu şi chiar a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. La un pas de a fi asasinaţi s-au aflat mai mulţi oameni politici sau personalităţi. Ameninţări cu moartea au fost cu duiumul, multe închipuite, rezultând din interpretarea unor vorbe aruncate la întâmplare sau la mânie.

Dar, cel puţin în ultima perioadă istorică, nimeni nu a vorbit cu atâta convingere despre un posibil asasinat, îndreptat asupra propriei persoane, ca Liviu Dragnea.

Liderul PSD, fără îndoială unul dintre cei mai vânaţi politicieni, a vorbit la modul cel mai serios despre cum au vrut să-l asasineze nişte indivizi cazaţi la un hotel din Bucureşti, chemaţi special pentru a-l lichida fizic.

Se vede însă treaba că nu erau asasini plătiţi de vreme ce ţinta este încă vie şi, mai mult, afirmă că nu a apelat la o pază specială.

Ce l-a făcut pe Liviu Dragnea să introducă în bestiariul competiţiei politice ideea de asasinat politic? Înainte de a încerca un răspuns, este momentul să introducem în ecuaţie şi declaraţia altui personaj din anturajul liderului PSD, Darius Vâlcov. Acesta a afirmat că, evident după alegerile din 2016, KGB-ul, adică serviciul de informaţii al Rusiei, i-a propus  să fie spion, de pe poziţia de premier. Altfel spus, Rusia poate pune un prim ministru în România.

Cele două cazuri necesită în mod obligatoriu mai multe explicaţii. Ar fi cazul să se autosesizeze ambele servicii secrete, SIE şi SRI, dar şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

SRI a avut o primă poziţie oficială: nu are atribuţii în problema protecţiei demnitarilor. SRI mai precizează şi că nu a avut nicio informaţie în acest sens.

A bravat Liviu Dragnea? De ce ar face aşa ceva? Ca să se victimizeze? Se recurge destul de des la această explicaţie. Când un politician se plânge că i s-a făcut o nedreptate, imediat i se răspunde că vrea să se victimizeze.

Situaţia este mai complicată în cazul lui Vâlcov. Devenit creierul guvernării PSD, Darius Vâlcov rămâne un personaj secundar. Mărturisirea lui nu are decât o valoare de inventar al grozăviilor din politica de azi. Dincolo, sau în completarea acestor mărturisiri şocante în sine, rulează pe piaţă o serie de informaţii privitoare la acţiunile de destabilizare a României. Marian Vanghelie a primit o informaţie de la un personaj important care i-a auzit pe Dacian Cioloş şi Monica Macovei, împreună cu un ziarist francez, vorbind despre un plan de destabilizare a României. Este doar un exemplu.

Nimeni nu poate ţine evidenţa zecilor şi zecilor de informaţii false care au circulat şi circulă în spaţiul public, în special în mediul virtual. Preluate de mass media tradiţională, ele sunt oficializate, prind consistenţă.

De fapt acesta este mecanismul dezinformării. Cineva postează o ştire falsă, ea este rulată pe net, un ziar sau un post de televiziune o dă ca ştire şi începe balamucul.

Uneori, se inversează direcţia. Întâi ştirea vine de la presa deschisă şi este preluată de internauţii anonimi.

Sunt însă şi probleme reale care sunt tratate ca false probleme. Între triada Iohannis-Dragnea-Dăncilă se duce o bătălie reală, cu consecinţe catastrofale în plan social şi economic. Acesta este adevăratul asasinat politic.

Abonează-te acum Online!