Asculta acest articol
Guvernul a adoptat miercuri prima rectificare bugetară din acest an. Conform documentului, deficitul bugetar este estimat la 6,7% din PIB, pe fondul scăderii încasărilor cu aproape 20 de miliarde de lei şi a creşterii cheltuielilor bugetare.
La rectificare primesc bani 8 ministere printre care Munca, Sănătatea, Transporturile sau Internele, dar şi STS, SRI, ANSVSA şi Academia Română. Banii pentru SRI şi Academia Română sunt destinaţi spitalelor din subordinea acestor instituţii. 1 miliard de lei sunt alocaţi pentru pentru derularea Programului Naţional de Dezvoltare Locală. SRI primeşte 13,2 milioane lei pentru susţinerea activităţii unităţilor sanitare din reţeaua proprie.
De asemenea, în debutul şedinţei de Guvern, ministrul Economiei, Virgil Popescu a anunţat că până ieri au fost solicitate 15.000 de certificate pentru situaţii de urgenţă, iar ministrul Muncii, Violeta Alexandru a subliniat că Executivul nu poate plăti şomajul tehnic pentru că nu s-a făcut rectificarea bugetară.
Premierul a declarat în şedinţa de guvern că trebuie realizate “urgent” achiziţiile de grâu şi porumb pentru rezerva de stat, arătând că după ce vor fi asigurate cantităţile necesare, exporturile ar urma să fie reluate.
Deficitul bugetar creşte la 6,7% din PIB
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu a prezentat proiectul de rectificare bugetară care urmează să fie aprobat de Guvern. Conform docomentului, deficitul bugetar creşte la 6,7% din PIB. Primesc bani Munca, Sănătatea şi Dezvoltarea. Ministrul a dat asigurări că în acest an nu vor creşte taxele.
De asemenea, Cîţu a declarat că economia va avea în 2020 o contracţie de – 1,9% din PIB.
“Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză estimează ca pentru anul 2020 economia va avea o contracţie de minus 1,9% din PIB ceea ce înseamnă şi un deflator PIB de 4,1 % din PIB, asta înseamnă o creştere generalizată a preţurilor în economie şi atunci un PIB nominal de 1,08 miliarde lei faţă de 1,12 miliarde lei cât am avut în vedere la bugetul iniţial. În aceste condiţii, deficitul bugetului general consolidat creşte de la 40,5 miliarde lei la 72,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit estimat pentru acest an de 6,7% din PIB”, a spus Cîţu.
El a precizat că acestea sunt estimări şi este de văzut cum va evolua economia în perioada următoare. “Deficitul bugetului general consolidat se majorează în termeni cash cu suma de 32 miliarde lei. Pe partea de venituri, criza prin care trecem astăzi a însemnat un şoc puternic pentru veniturile pe care le estimăm în acest an şi din economia internă estimăm că vom încasa mai puţin cu 23,2 miliarde de lei. După discuţiile cu Comisia Europeană, estimăm că vom primi de la Comisia Europeană 3,8 miliarde de lei pe venituri ceea ce înseamnă că net veniturile scad în bugetul general consolidat cu 19,4 miliarde de lei”, a adăugat ministrul de Finanţe.
El a spus că se vede o scădere a impozitului pe profit, care “era de aşteptat”, cu 2,2 miliarde lei. “Impozitul pe venit scade sau estimăm o scădere cu 1,5 miliarde de lei, din TVA estimăm o încasare mai mică cu 5,5 miliarde de lei, din accize 2,6 miliarde de lei mai mici şi din contribuţii de asigurări sociale minus 8,3 miliarde. Este clar că economia privată în acest moment este într-o perioadă de menţinere a capacităţii de producţie şi de aceea avem şi aceste rezultate. Cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 12,5 miliarde de lei. În primul rând, la cheltuieli de personal avem un plus de 576 milioane de lei şi aici este inclusă plata stimulentului de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru medici şi personalul medical implicaţi în tratarea pacienţilor cu Covid-19”, a explicat Florin Cîţu. Potrivit acestuia, cresc cheltuielile cu asistenţa socială cu 6,9 miliarde de lei.
Potrivit ministrului la rectificarea bugetară primesc sume în plus Ministerul Muncii – 8,1 miliarde de lei şi Ministerul Sănătăţii – aproximativ 3,8 miliarde de de lei.
“La Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se adaugă 8,1 miliarde de lei şi la Ministerul Sănătăţii vreo 3,8 miliarde de lei. Sunt cele două ministere care primesc sume la această rectificare bugetară, aici sunt cei mai mulţi bani şi, de fapt, scopul acestei rectificări bugetare este de a pune bani la aceste ministere pentru a trece peste criza de sănătate, dar în acelaşi timp şi a menţine capacitatea de producţie în economie funcţională”, a explicat Cîţu.
Fii primul care comentează