Image 1
Image 2

7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcolile lor

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Săptămâna trecută, Asociaţia Telefonul Copilului a prezentat rezultatele primului studiu sociologic la nivel naţional ce urmăreşte perspectiva copiilor, a cadrelor didactice şi a părinţilor cu privire la fenomenul bullying.

Studiul denumit “Faţă în faţă cu fenomenul bullying” se înscrie în demersurile de combatere a acestui fenomen în unităţile de învăţământ prin adoptarea unor politici publice în acest sens.

51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv este aspectul fizic

Acest studiu, potrivit comunicatului Asociaţiei Telefonul Copilului, completează seturile de date anterioare colectate de asociaţie şi care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărţuirii în şcoli, în iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaţilor. Potrivit studiului, 72% dintre victimele hărţuirii de tip bullying s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puţin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenţi au avut curajul să îşi recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresaţi este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%).

Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%). “Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori, de diriginte sau managementul unităţii de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situaţii de abuz de tip bullying. În 60% dintre situaţii comportamentul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunţat un profesor ori un adult din şcoală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviţi drept eroi, 16% au afirmat că au fost consideraţi turnători, iar 10% au afirmat că au fost şi ei apoi agresaţi”, scrie Asociaţia Telefonul Copilului pe pagina sa de internet.

50% dintre agresori au afirmat că victimele au meritat acest tratament

Sunt publicate şi părerile agresorilor cu privire la motivele agresiunii. 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că şi ei au fost agresaţi de persoana respectivă şi au simţit nevoia să se răzbune, 29% au simţit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulţi colegi se comportă astfel cu acea persoană şi au făcut şi ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obişnuit la în şcoala în care învaţă şi nu consideră că au făcut nimic deosebit.

91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative de prevenire

De remarcat este faptul că 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul sau dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa şcolară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinţi şi 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea şi intervenţia în cazuri de bullying.

Directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Surcel, consideră că rezultatele acestui studiu sociologic reconfirmă amploarea fenomenului bullying şi necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea hărţuirii.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

IFPLUS EXPERIENȚĂ DIDACTICĂ

Profesorul sătmărean Gheorghe Munteanu, la o conferință în Republica Moldova

Recent, profesorul sătmărean Gheorghe Munteanu a participat la conferința intitulată ”Basarabia e pământ românesc”, desfășurată în Republica Moldova.

This content is for IZ Plus Lunar, IZ Digital+Print, IZ Duminica si IZ Plus 1 An, IZ Plus si Ziarul Digital 1 An, IZ+ si IZ PDF Lunar, IZ+ si IZ PDF 1 An, IZ+ si IZ PDF 3 luni, IZ+ si Tiparit si PDF Lunar, IZ+ si Tiparit si PDF 1 An, IZ+ si Tiparit si PDF 3 Luni, IZ+ si PDF <35 1 Luna, IZ+ <35, IZ PLUS ANUAL, and IZ PLUS 3 LUNI members only.
Log In Join Now