Asculta acest articol
Între 30 iulie-1 august 1975, la Helsinki, s-a desfăşurat Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În calitatea sa de preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu a semnat „Actul final”, rod al unor negocieri de câţiva ani, împreună cu alţi 34 de lideri europeni şi nord-americani. Destinderea relaţiilor politice între Estul comunist şi Vestul capitalist ajunsese la apogeu.
În cadrul dezbaterilor, Ceauşescu avea propriile interese. Spera ca statele europene să adopte principii care să ferească România de hegemonia Kremlinului, să prevină vreo intervenţie din afară şi să modernizeze economia prin cooperare cu Vestul. Aşa încât, în cadrul conferinţei propriu-zise, trimişii Bucureştiului s-au plasat între blocurile politico-militare.
Fiecare parte avea miza ei. Esticii sperau la o colaborare economică, prin care să depăşească dificultăţi specifice sistemului, evidente spre sfârşitul anilor 1960. În schimb, vesticii erau interesaţi de problemele drepturilor omului şi, în particular, de problema emigraţiei, mai ales evreieşti. Începând din noiembrie 1972, reprezentanţii diplomaţiilor europene, Statelor Unite ale Americii şi Canadei, au negociat constant la Dipoli, lângă Helsinki (Finlanda). Într-un interviu acordat ziarului francez „Le Monde” în iulie 1975, preşedintele român preconiza dizolvarea blocurilor militare, desfiinţarea bazelor militare străine, retragerea trupelor de pe teritorii străine, dezarmarea nucleară. Lovea astfel în super-puterile mondiale, SUA şi URSS, poziţionându-se în tabăra liderilor nealiniaţi.
Ceauşescu şi-a ţinut discursul, în 1 august 1975. Deşi fiecăruia îi fuseseră alocate 20 minute, el a cuvântat de două ori mai mult. Ceauşescu a cerut dezarmarea nucleară, „lichidarea simultană” a NATO şi a Organizaţia Tratatului de la Varşovia, accesul statelor mai sărace la „know-how” atomic şi nuclear pentru „scopuri paşnice”. Pentru o „Europă unită, bazată pe naţiuni independente”, indiferent de regimul politic, a fost sloganul lui Ceauşescu, la conferinţă.
Acordurile de la Helsinki au fost semnate de 33 state europene (aproape toate statele europene, cu excepţia Albaniei şi Andorrei), plus SUA şi Canada. La final, s-au adoptat 10 principii generale: respectarea suveranităţii, nerecurgerea la forţă, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială, reglementarea paşnică a disputelor, neintervenţia în afacerile interne, respectarea drepturilor omului, autodeterminarea popoarelor, cooperarea statelor şi supunerea legilor internaţionale.
1 comentariu
ceausescu si-a mancat unghiile ani de zile dupa semnarea Actului Final de la Helsinki… de ciuda :))