Image 1
Image 2

40 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki

Şedinţa finală de la Helsinki
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Şedinţa finală de la Helsinki
Şedinţa finală de la Helsinki

Între 30 iulie-1 august 1975, la Helsinki, s-a desfăşurat Con­fe­rinţa pentru Securitate şi Coo­pe­rare în Europa (CSCE). În calitatea sa de preşedinte al României, Ni­colae Ceauşescu a semnat „Ac­tul final”, rod al unor negocieri de câţiva ani, împreună cu alţi 34 de lideri europeni şi nord-americani. Destinderea relaţiilor politice în­tre Estul comunist şi Vestul capitalist ajunsese la apogeu.

În ca­drul dezbaterilor, Ceauşescu avea pro­priile interese. Spera ca statele eu­ropene să adopte principii care să ferească România de hegemonia Kremlinului, să prevină vreo in­ter­venţie din afară şi să modernizeze economia prin cooperare cu Vestul. Aşa încât, în cadrul conferinţei propriu-zise, trimişii Bucu­re­ştiului s-au plasat între blocurile politico-militare.

Fiecare parte avea miza ei. Es­ti­cii sperau la o colaborare economică, prin care să depăşească dificultăţi specifice sistemului, eviden­te spre sfârşitul anilor 1960. În schimb, vesticii erau interesaţi de problemele drepturilor omului şi, în particular, de problema emigra­ţiei, mai ales evreieşti. Începând din noiembrie 1972, reprezentan­ţii diplomaţiilor europene, State­lor Unite ale Americii şi Canadei, au negociat constant la Dipoli, lân­gă Helsinki (Finlanda). Într-un interviu acordat ziarului francez „Le Monde” în iulie 19­75, preşedintele român preconiza dizolvarea blocurilor militare, desfiinţarea bazelor militare stră­ine, retragerea trupelor de pe teritorii străine, dezarmarea nu­cle­ară. Lovea astfel în super-puteri­le mondiale, SUA şi URSS, po­zi­ţionându-se în tabăra liderilor ne­aliniaţi.

Ceauşescu şi-a ţinut discursul, în 1 august 1975. Deşi fie­căruia îi fuseseră alocate 20 mi­nute, el a cuvântat de două ori mai mult. Ceau­şescu a cerut dezarmarea nucleară, „lichidarea si­mul­tană” a NATO şi a Organizaţia Tratatului de la Varşovia, accesul statelor mai sărace la „know-how” atomic şi nuclear pentru „scopuri paşnice”. Pentru o „Europă unită, bazată pe naţiuni independente”, indiferent de regimul po­li­tic, a fost sloganul lui Ceau­şes­cu, la conferinţă.

Acordurile de la Helsinki au fost semnate de 33 state europene (aproape toate statele europene, cu excepţia Albaniei şi An­do­rrei), plus SUA şi Canada. La fi­nal, s-au adoptat 10 principii ge­ne­rale: respectarea suveranităţii, nerecurgerea la forţă, inviolabilitatea frontierelor, integritatea te­ri­torială, reglementarea paşnică a disputelor, neintervenţia în afacerile interne, respectarea drepturilor omului, autodeterminarea po­poarelor, cooperarea statelor şi su­punerea legilor internaţionale.

1 comentariu

Lasă un răspuns

Connect with