Asculta acest articolPeste două-trei zile, după ce noii parlamentari vor fi validaţi şi vor depune jurământul, preşedintele Iohannis va avea o imagine clară despre noul tablou politic. Rezultatele alegerilor au provocat un şoc de ambele părţi. PSD nu se aştepta să obţină un asemenea scor, iar PNL nu înţelegea că lipindu-se de Dacian Cioloş ar putea pierde alegerile atât de drastic. Nici împreună cu USR nu se apropie de rezultatele PSD. Nici adunând procentele obţinute de PMP nu se apropie la mai puţin de 10 procente de partidul lui Liviu Dragnea.
Făcând abstracţie de UDMR, toate cele patru partide de dreapta – PNL, USR, PMP şi ALDE – nu ating performanţa principalului partid de stânga. PSD are singur mai multe mandate decât toate cele patru partide. Dacă dreapta era unită diferenţa venea dinspre UDMR. Cele şase procente ale sale înclina balanţa spre stânga sau spre dreapta. La un moment dat, când se va produce o polarizare a electoratului, se va ajunge şi la acea situaţie.
Însăşi rezultatele fac speciale alegerile din 11 decembrie. Iar la situaţii speciale se iau măsuri speciale. După alegeri atipice urmează negocieri atipice. Primul politician care s-a autosesizat asupra anomaliei a fost preşedintele Klaus Iohannis. A încercat să repare lucrurile invitând partidele la consultări înainte de prezentarea rezultatelor finale. PSD şi ALDE au înţeles că li se întinde o capcană şi nu au căzut în cursă. Dar situaţia este departe de a fi definitiv rezolvată. Deşi PSD şi ALDE au anunţat că merg împreună şi având o majoritate confortabilă pot face guvernul, preşedintele nu se împacă deloc cu ideea. Caută în continuare soluţii. Din moment ce se concentrează pe Liviu Dragnea înseamnă că îl consideră creierul întregii afaceri. El a condus PSD spre o victorie neaşteptată. Prin urmare, pentru restabilirea echilibrului, trebuie eliminat. În prima etapă, având o condamnare, nu i se permite să fie desemnat pentru formarea guvernului. PSD, de fapt, Liviu Dragnea, trebuie să-şi găsească persoana de mare încredere care să-l asculte, dar să facă faţă şi presiunilor care vor veni dinspre Cotroceni.
S-ar părea că nu este suficient ca lui Dragnea să-i fie stopat drumul spre şefia guvernului. Preşedintele şi partidele de dreapta văd în el un bun organizator, un lider care-şi poate conduce partidul şi mai sus. Astfel, în loc să fie căutat un adversar pe măsură, încearcă să-l scoată din politică. PNL, după aecastă lecţie aspră, ar trebui să-şi caute liderul capabil să-i ţină piept lui Liviu Dragnea. Aceasta ar fi soluţia. S-a dovedit că Dacian Cioloş era prea slab pentru o luptă electorală cu o miză atât de mare. Preşedintele Klaus Iohannis nu a reuşit să ridice partidul care l-a susţinut în alegerile prezidenţiale la înălţimea procentelor pe care le-a obţinut el în 2014. :i Cioloş şi Iohannis au înţeles total greşit sarcinile pe care le aveau şi au susţinut USR, un alt partid, care până la urmă a fost concurentul PNL.
Dacă după alegeri s-a creat o situaţie specială, cauzele trebuie căutate în greşelile care s-au făcut în timpul guvernării tehnocraţilor. A-l bloca sau elimina pe Liviu Dragnea nu este nici corect, nici onorabil, nici eficient. PNL trebuie să găsească forţa în sine să se ridice.
A insista pentru un guvern improvizat format din cele cinci partide – PNL, USR, PMP, UDMR şi ALDE – ar fi o greşeală la fel de mare ca asumarea guvernării înainte cu un an de alegeri. Cu excepţia UDMR, cele patru partide sunt ele însele instabile.
Ceea ce are de făcut acum Klaus Iohannis este să aştepte şi să speculeze greşelile PSD. Pe care, odată ajuns la putere, le va face. Liviu Dragnea s-a dovedit un bun strateg în campania electorală. Poate ca prim ministru va fi slab. Desigur, PSD nu se va prezenta la Cotroceni cu propunerea pentru funcţia de premier în persoana lui Liviu Dragnea. Este un prim pas făcut înapoi. Este un început pentru redeschiderea luptei politice în favoarea lui Klaus Iohannis.
