Asculta acest articol
Astăzi credincioşii prăznuiesc Înălţarea Domnului, dar şi pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. O zi cu totul aparte este şi pentru Biserica ortodoxă de la Cap Pod Golescu, care azi îşi sărbătoreşte ocrotitorii.
Înălţarea Domnului (numită în popor şi Ispas) – este unul dintre cele douăsprezece mari praznice împărăteşti de peste an şi se sărbătoreşte întotdeauna în joia din săptămâna a şasea după Paşti, adică la patruzeci de zile după Înviere. Sărbătoarea rememorează momentul în care, în prezenţa Apostolilor Săi, Mântuitorul Hristos S-a înălţat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Evanghelistul Luca relatează momentul Înălţării spunând că au mers până spre Betania, unde, Hristos ridicându-şi mâinile i-a binecuvântat şi când îi binecuvânta S-a depărtat de la ei şi S-a înălţat la cer (24, 49-52). Aflându-se pe Muntele Măslinilor, înainte de Înălţare, Mântuitorul le-a vorbit despre propovăduirea Evangheliei Lui până la marginea lumii şi despre Împărăţia Cerurilor. Apoi, în prezenţa îngerilor şi a Maicii Domnului, un nor L-a ridicat din mijlocul lor şi S-a înălţat cu trupul la cer, şezând de-a dreapta Tatălui. Îngerii, în chip de bărbaţi, au vestit Apostolilor a doua venire a Mântuitorului în Slava Sa.
Sărbătoarea Înălţării Domnului este unul dintre cele mai vechi praznice cre;ine, atestat încă din secolul al IV-lea de Eusebiu de Cezareea, în opera Despre Sărbătoarea Paştilor. În perioada 380-385 pelerina apuseană Egeria aminteşte de festivităţile din ziua a 40-a după Paşti.
Sfântul Ioan Gură de Aur ne-a lăsat o predică (sec. IV) la această sărbătoare pe care o numeşte cinstită şi mare. În secolul al V-lea sărbătoarea este amintită şi de Fericitul Augustin, apoi, în sec. VI, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare – Sf. Ioan Damaschin, Sf. Iosif Imnograful – compun canoanele din Slujba Înălţării. Sărbătoarea a primit o solemnitate aparte în timpul Sfintei Împărătese Elena care a ridicat o biserică pe Muntele Măslinilor în care sărbătoarea Înălţării se prăznuia cu mare fast.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 ţi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor ţi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, drept sărbătoare naţională a poporului român. În această zi, sunt pomeniţi eroii, ostaţii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
Fii primul care comentează