120 de ani de la moartea lui Alfred Nobel

Asculta acest articol

Alfred Nobel, plecat dintre cei vii acum 120 de ani, în 10 decembrie 1896, a fost una dintre cele mai ilustre personalităţi ale secolului al XIX-lea. Invenţiile, viziunea şi generozitatea sa aveau să marcheze profund cursul şi dezvoltarea civilizaţiei umane. A fost un vizionar, dar şi un Mecena în toată puterea cuvântului. A rămas un punct de referinţă, un simbol viu şi o sursă de inspiraţie pentru mulţi. Astăzi, numele său a rămas ataşat de cel mai râvnit şi prestigios premiu de pe mapamond, a cărui decernare continuă să fie cel mai important eveniment de gen din mediile politice, culturale şi ştiinţifice internaţionale.

Fire deosebit de inteligentă şi pragmatică, tânărul suedez intuieşte valoarea şi importanţa explozibililor în diversele domenii de activitate ale proaspăt instalatei Epoci Industriale. Se apucă deci de cercetări asupra explozibililor, în paralel cu comercializarea nitroglicerinei. Experimentează şi combină noi formule ale puternicului exploziv lichid, încercând să creeze un tip de nitroglicerină cât mai stabil posibil, care să nu explodeze la cele mai mici mişcări. Porneşte având ca material de bază tot nitroglicerina, căreia îi adaugă diferite tipuri de substanţe amelioratoare. Varianta norocoasă s-a dovedit a fi kieselgur-ul, numit şi diatomită (o rocă sedimentară silicioasă), pe care l-a amestecat cu nitroglicerina, transformând astfel periculosul lichid explozibil într-o pastă care ulterior s-a solidificat.

Noua substanţă avea aceeaşi forţă de explozie devastatoare a nitroglicerinei, doar că era mult mai stabilă şi rezistentă la şocurile mecanice. Alfred Nobel a botezat-o, în premieră, dinamită şi a patentat-o în anul 1867.

Pe data de 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris, marele inventator avea să anunţe în public crearea premiului care-i va purta numele pe veci. Tot atunci şi-a citit testamentul, care stipula ca toată averea sa să fie transformată într-un fond de lichidităţi din care, anual, să fie răsplătite mari realizări în ştiinţă, precum şi eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă – indiferent de religia, naţionalitatea, rasa ori sexul celor ce înfăptuiseră aceste realizări.

După ce şi-a plătit toate taxele, Nobel şi-a cedat integral averea administratorilor fondului din care aveau să fie răsplătiţi laureaţii de mai târziu. Era vorba de suma de 31.225.000 coroane suedeze, adică aproximativ 250 milioane USD la nivelul anului 2008.