00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Augustin Iştoc, Ioan leitner, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: După tragedia de la Caracal, ministerul justiţiei vrea pedepse mai aspre. (reluare) 01.30 Conversaţii nocturne 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitat: Oşan Orlando. Titlul emisiuni: Care este destinaţia preferată a turiştilor români?.(reluare) 03.30 Cultură cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Legea cauzei şi a efectului. 04.30 Info Studio cu Adriana Mureşan. Titlul emisiunii: Sezonierii din vara aceasta. 05.30 Info magazin cu Adirana Mureşan. Titlul emisiuni: Cum este să trăieşti 4 ani în Dubai?. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Augustin Iştoc, Ioan leitner, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: După tragedia de la Caracal, ministerul justiţiei vrea pedepse mai aspre. (reluare) 09.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Instalaţii modern de distilat borfot de fructe. 10.30 Info magazin cu Adirana Mureşan. Titlul emisiuni: O nouă generaţie de ziarişti. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Despre bogăţie şi sărăcie. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitat: Oşan Orlando. Titlul emisiuni: Care este destinaţia preferată a turiştilor români?.(reluare) 13.30 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiuni: Cum ne influenţează gândurile viaţa? 14.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Augustin Iştoc, Ioan leitner, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: După tragedia de la Caracal, ministerul justiţiei vrea pedepse mai aspre. (reluare) 15.30 Teleshopping 15.45 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Georgiana Marina. 16.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Uciderea mistreţilor între necessitate şi obligaţie. 17.30 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Camelia Iacob şi Irina Tămăşan. 18.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 23.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Centru olimpic de sport la Satu Mare. 23.08.2019

Sfantul Dominic Savio

Scris de Eva Laczko, 06 mai 2012 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Sfantul Dominic

Sfantul Dominic

O viata traita simplu, in intervalul scurt de numai cincisprezece ani, folosind cu grija harurile oferite de Dumnezeu in fiecare zi, a dat Bisericii un sfant, iar tinerilor crestini de astazi, un model la indemana tuturor: pentru „a ne realiza” ca oameni si crestini adevarati, e suficient sa folosim mijloacele obisnuite ale harului divin, rugaciunea si sfintele sacramente, sa implinim cu bucurie datoriile starii proprii si sa ne dedicam cu iubire semenilor nostri.

Dominic Savio, declarat sfant in anul 1957 de catre Papa Pius al XII-lea, era fiul unor oameni foarte modesti: un fierar si o croitoreasa. S-a nascut la Riva di Chieri (Italia, langa Torino), in 1842.

La varsta de 7 ani, a primit prima impartasanie; cu aceasta ocazie, si-a formulat de mic programul de viata, scris cu mana lui de copil pe o pagina de caiet, si cuprins in deviza lapidara: „La morte piutosto che peccare”, „Mai degraba moartea, decat sa pacatuiesc”. Parintii sai s-au mutat apoi la Mondonio.

Sf. Ioan Bosco, care timp de trei ani de zile l-a avut intre elevii sai, in biografia scrisa indata dupa moartea tanarului admirat si de colegi, si de profesori, reconstituie viata si chipul luminos al lui Dominic dintr-un mozaic de intamplari graitoare.

La varsta de 10 ani, cand unul dintre colegi a savarsit o greseala grava, pe care nu a voit sa o marturiseasca, Dominic si-a luat vina asupra sa, declarandu-se autorul faptei. in urma cercetarii atente a faptelor, profesorul a descoperit adevarul si l-a intrebat pentru care motiv a procedat asa; Dominic a raspuns cu candoare: „Colegul meu, date fiind antecedentele, ar fi trebuit eliminat din scoala; eu aveam speranta sa fiu iertat”.

La doisprezece ani, l-a rugat pe Don Bosco sa-l ia si pe el la Torino, printre elevii sai. „Mi se pare si mie ca ai in tine o stofa buna pentru un vesmant demn de a fi oferit Domnului” – ii spune Don Bosco.

Dominic raspunde: „Eu dau stofa; si Sfintia Voastra sa fiti croitorul?” „Daca nu devin sfant” – spunea odata Dominic – „viata mea nu va fi decat un mare nimic.

De ce este nevoie ca sa pot ajunge sfant?” „De curaj, nu de ani”, a fost raspunsul lui Don Bosco. intr-o zi, a observat doi oameni care se certasera si acum se pregateau sa inceapa un periculos duel cu pietre; Dominic sare, se asaza intre ei si le striga: „Prima piatra aruncati-o in mine ” Glasul de argint, privirea de inger, inima de aur a unui copil sfant au dezarmat bratele stapanite de ura.

Deseori il cuprindea dorul de a deveni preot, dar, presimtind ca sfarsitul vietii nu e departe, ii oferea lui Dumnezeu sincera lui bunavointa.

Deoarece din zi in zi slabea tot mai mult, cu regret a trebuit sa paraseasca colegiul si sa se intoarca la Mondonio, la parinti. Colegilor, care cu lacrimi in ochi il salutau si-l incurajau, le-a spus: „Ne vom revedea acolo unde vom fi impreuna cu Domnul pentru totdeauna „Asemenea lui Don Bosco, a avut diferite viziuni si presentimente ce s-au realizat intocmai.

Intr-una din zile, medicul familiei, dupa ce l-a consultat din nou cu atentie, le-a spus ca de acum e in afara de orice pericol. Dar imediat dupa ce medicul a parasit camera, Dominic il roaga pe tatal sau sa recite impreuna cu el rugaciunea pentru o moarte buna.

Cand tatal se apropie, copilul ii adreseaza aceste cuvinte: „Adio, draga taticule; parintele paroh mai avea sa-mi vorbeasca, dar nu pot sa-mi amintesc. Ah, ce lucruri frumoase vad eu acum ” Au fost ultimele sale cuvinte. Era ziua de 9 martie 1857.

Prenumele Dominic este printre putinele de provenienta pur crestina. Are si o forma feminina, Dominica, cu variantele Domnica, Domna, Domnita, Duminica, Domnina.

Toate sunt provenite din numele Dominus = stapan; in cultul crestin, cuvantul Dominus este atribuit numai lui Dumnezeu, indeosebi in persoana lui Isus Cristos. Deoarece in Vechiul Testament era interzis a se pronunta numele lui Dumnezeu – Iahve, credinciosii i se adresau cu cuvantul Adonay = stapanul (cerului si al pamantului).

Grecii au tradus cuvantul Adonay prin Kyrios, iar romanii, prin Dominus. De aici a derivat adjectivul dominicus, insemnand „ceva ce apartine lui Dumnezeu”. Crestinii dadeau acest nume copiilor nascuti in zi de duminica, sau acelora pe care ii ofereau in chip deosebit lui Dumnezeu.

De fapt, prin numele de Dominic, Domnica, se exprima conditia fundamentala a fiintei umane, aceea de a fi destinata sa-si gaseasca desavarsita implinire in Dumnezeu. Sfantul Augustin a marturisit in numele tuturor oamenilor: „Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si nelinistit este sufletul nostru pana cand nu se va odihni in Tine”.

Dominico Savio a raspuns acestei cerinte vitale atunci cand a afirmat ca, fara sfintenie, viata lui ar ramane un mare gol.

(Vietile sfintilor)

 

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.