Oamenii din Baba Novac, cartier al orașului Ardud, sunt revoltați pentru faptul că drumurile din sat se distrug din cauza mașinilor de mare tonaj care poartă lemne din pădurea lor.

Sătenii spun că nu tocmai faptul că se distruge drumul e revoltător. Mai strigător la cer e că cei care le distrug nu le și repară. Deci unii cu câștigul, alții cu paguba, pentru că circulând pe un astfel de drum, sătenii nu contenesc să-și repare mașinile.

Oamenii se gândesc să blocheze accesul în sat

“Poartă din pădure lemne practic tot anul. Mașinile mari trec pe strada principală și distrug nu numai drumul, dar și casele. Avem case vechi cărora le-au crăpat deja pereții, după traficul care se derulează la noi. De reparatul drumului principal nu s-a mai ocupat nimeni de vara trecută. Atunci au fost și au astupat gropile făcute, dar după două săptămâni au apărut din nou. Noi în sat avem mașini mici și nu am fi distrus cu ele drumul niciodată, dar la traficul de aici el nu poate rezista. Am vrut să blocăm drumul, pentru că atunci când mașinile trec se mișcă în casă și becul.
Apoi, nu e clar nici a cui este pădurea. Că pădurea a fost mereu a noastră iar acum vin și o taie alții. Ar putea să circule cu lemnele încărcate pe drumul forestier, spre Ardud să iasă. Ei însă vin spre noi, ajungând la Gelu, iar de acolo prin Craidorolț spre Moftinu Mic. Nici cu drumul dintre Ardud și Baba Novac nu suntem mulțumiți. A fost asfaltat doar pe jumătate în vara lui 2008. Au promis că îl vor repara, dar a rămas făcut doar pe jumătate”.
Aceasta a fost o parte din reclamația depusă la ziarul nostru, iar pentru a verifica cele semnalate ne-am deplasat la fața locului.
Drumul între Gelu și Baba Novac într-adevăr e distrus din cauza mașinilor mari. Că s-au purtat lemne din pădure, o dovedesc și trunchiurile mari de copaci aflate lângă drum, care așteaptă și ele să fie transportate. Cei care au tăiat pădurea în ultimele 2 luni au fost angajații de la Ocolul Silvic privat Salcâmul din Ciumești.

În pădure au început alte tăieri

Drumul e distrus și între Baba Novac și Ardud. Cei întâlniți în pădure spun că Ocolul Silvic Salcâmul a exploatat zona în ultimele două luni și tot ei au tranportat de acolo și lemnele. De ieri, în pădure au început alte tăieri, de astă dată dirijate de Direcția Silvică Satu Mare, care a atribuit parchetul unei firme private după licitația organziată.
Mai bine zis după ce timp de 2 luni au tăiat cei de la ocolul privat “Salcâmul”, acum vor tăia și transporta alții.
Camioanele mari vin și pleacă, lemnele dispar și ele din pădure și în timp ce unii își umplu buzunarele, cei mulți și amăriți rămân cu drumurile și casele distruse.

Marți după masa a avut loc la Odoreu ședința ordinară a Consiliului local. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost cel privind aprobarea bugetului pe anul 2010.

Ședința televizată s-a transformat într-o ceartă veritabilă, în cadrul căreia care s-au înfruntat cei 7 consilieri ai PSD, cu cei 3 de la PD-L, aceștia din urmă având de partea lor și consilierii de la UDMR și PNL.

Discuții privind alocarea sumei de 140 mii lei pentru “balta lui Uglar”

Ambele tabere și-au adus acuzații reciproce. Cei de la PD-L au susținut că se încearcă repartizarea unor fonduri către obiective, care nu sunt așa de importante.
De pildă alocarea sumei de 1,4 miliarde de lei pentru popularea cu pește și amenajarea unui drum pe lângă balta Odoreu, (lacul lui Uglar) în condițiile în care reabilitarea drumurilor din comună ar fi acum mult mai importante.
Consilierul Bartha Carol de la UDMR a spus în plen că situația juridică a lacului nu este nici ea clarificată, pentru că există mai mulți săteni care revendică terenul de sub lac.
Așa că alocarea unor fonduri nu ar fi deocamdată lucrul cel mai potrivit.
Primarul Pop Dumitru a răspuns că într-adevăr există depus un denunț penal la adresa lui și urmează să fie anchetat. Lacul este însă al întregii comune Odoreu. Acesta anul trecut a adus 50 de mii lei la bugetul local din taxe de pescuit. Tot el a spus că o parte din suma de 140 mii lei cerută este destinată unui studiu de fezabilitate iar alte 40 de mii de lei reprezintă o datorie mai veche pentru o firmă din Berindan, care a lucrat anul trecut la lac. Primarul Pop i-a acuzat pe consilierii de la PD-L, UDMR și PNL că nu țin cont de interesele comunei.

Noul consilier PDL nu a fost validat

Supus la vot, bugetul nu a trecut. Cei 7 consilieri PSD au votat “pentru”, în timp ce restul au votat “împotrivă”. Cum scorul a fost egal, 7-7, comuna Odoreu a rămas deocamdată fără buget.
Învinși la votarea bugetului, consilierii PSD s-au revanșat la punctul privind validarea unui nou consilier PD-L în persoana lui Gheorghe Mercea. Acesta urma să ia locul consilierului din Mărtinești, Lazăr Gheorghe, care a plecat să lucreze în străinătate. Pentru că cei 7 consilieri PSD s-au abținut de la vot, noul consilier nu a fost validat.

Cazarma va fi cândva a comunei

Un alt punct de pe ordinea de zi s-a referit la soarta fostei cazarme din Odoreu, care în urmă cu 7 ani a fost desființată. După cum am mai scris, cei de la MApN ar fi de acord ca ea să fie cedată celor de la Primăria Odoreu, dar numai pentru scopuri caritabile (cămine de bătrâni, case de copii, internate, cămine studențești, adăpost pentru câini). Primarul Pop a propus însă ca unitatea să fie folosită pentru rezolvarea cererilor privind retrocedarea proprietăților. Consilierii PDL, UDMR și PNL au venit însă cu ideea ca unitatea să fie trecută în patrimoniul privat al comunei, propunere cu care au fost de acord toți cei 14 consilieri. A fost singura propunere cu care toți consilierii au fost de acord, pentru că în rest….
Hotârârea de ieri privind cazarma nu înseamnă însă că unitatea este de ieri proprietatea comunei Odoreu. Pentru asta e nevoie și de acceptul, sau nu, al celor MApN care vor lua o decizie finală.

Iată că odată cu deschiderea granițelor și constituirea Uniunii Europene (UE), circulația acestor animale urechiate este considerabil ușurată. După cum am aflat din surse demne de încredere, italienii continuă să ducă în țara lor măgari din România, așa cum austriecii duc bivoli. Câțiva măgari din România au ajuns și în Anglia, acolo unde sunt folosiți pe post de mașini ecologie de tuns iarba în parcuri sau proprietăți private. Numai în cursul anului trecut, de la noi din județ au luat drumul Italiei aproximativ 100 de măgari, toți cu forme legale și pașapoarte. În ciuda unor supoziții, populația de măgari din județ rezistă în acest comerț intracomunitar. Ea rămâne aproape constantă. Date ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Satu Mare evidențiază existența în județ a 93 de măgari cipați. Nu se cunoaște cu exactitate numărul total de asini, dar este aproape sigur că mulți proprietari ai acestor animale au ezitat să solicite medicilor veterinari implantarea de microcipuri similare cu cele ale cailor.

Audiențele de marti, 9 martie, de la Prefectura Satu Mare au fost ținute de către Alin Dan – subprefect, Eugen Chiorean – directorul serviciului juridic, Cosmin Dorle – inspector în cadrul corpului de control și Rozalia Bondrea – consilier la serviciul relații cu publicul.
Pe tabel s-au înscris 13 persoane din mai multe localități ale județului care au dorit să-și spună problemele.

Zilerii din Gerausa sunt plătiți cu 35 lei

Ciocan Petru din Gerăușa este nemulțumit de faptul că o parte din subvenția ridicată pentru pășune de către asociația crescătorilor de animale din localitate nu ar fi fost cheltuită în mod legal. El spune că pe pășune s-au făcut lucrări de mântuială, de către zilieri, care nu justifică cheltuirea sumei de peste 1 miliard de lei, cât reprezintă subvenția primită de asociația din sat. Baciu Ciocan spune că zilierii primesc 35 de lei pe zi și că din suma primită mai sunt plătiți și alți oameni care apar pe statele de plată.
Gaspar Ludovic din Cionchești l-a reclamat pe primarul din Viile Satu Mare că acesta nu ar fi fost de acord cu deschiderea unui drum în acest sat care să ducă spre casa lui.
|ineghe Ana din Lucăceni, comuna Berveni, are probleme de fond funciar și se judecă cu unii membri ai familiei sale pentru anularea unui titlu de proprietate.
Donka Sandor din Botiz s-a plâns că soția lui nu va primi indemnizația pentru concediul de maternitate din cauza unor funcționari care nu au știut legislația și au întârziat cu depunerea dosarului la AJOFM.
Pe tabel au mai fost înscriși Pintea Iosif din Beltiug, Govor Mihai, Șinca Augustin, Katona Iosif cu toții din Satu Mare, aceștia având probleme de fond funciar.
Banyas Ileana din Tarna Mare a avut la fel necazuri cu un titlu de proprietate.
O parte din cazuri
se vor rezolva doar
în justiție

Legat de cazul de la Gerăușa, cei de la Prefectură au luat legătura cu APIA Satu Mare pentru a se verifica modalitățile în care se cheltuie subvenția primită.
În cazul Donka s-a luat legătura cu cei competenți, numai că din punct de vedere legal există puține șanse ca familia să-și intre în drepturi.
Cazul |ineghe se află încă în justiție și urmează să se dea o sentință definitivă. Gaspar Ludovic are doar în justiție șansa de a obține dreptul de a deschide o stradă spre casa lui din Cionchești. Banyas Ileana va fi primită azi la Primăria din Tarna Mare, mai ales că problema ei e rezolvabilă.
La audiențe s-a mai discutat ieri și despre modul legal în care se pot lua în arendă terenuri care apoi sunt lucrate de către unii care obțin subvenții de la stat.

La 21 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, perioadă în care nu s-a atins nivelul efectivelor de animale existente atunci, crescătorii de oi din România se confruntă cu o serie de probleme de ordin financiar.

Produsele lactate – brânză și caș intră într-o concurență acerbă cu cele ale oierilor din străinătate, acolo unde susținerile financiare sunt consistente, exportul de berbecuți și de carne de oaie este controlat în general de intermediari, iar lâna a devenit un lest, sau un produs greu vandabil. Această din urmă problemă apărută în ultimii ani se datorește închiderii multor unități de industrie ușoară care foloseau în bună parte lână inclusiv de pe piața românească.

La vânzare, lâna de pe o oaie nu acoperă cheltuielile cu tunsul

Așa cum arată statisticile, situația fără ieșire în cea ce privește lâna apasă și pe umerii oierilor de la noi din județ. Mulți dintre aceștia au depozitat lâna în speranța ivirii unor posibilități de valorificare, dar acestea se lasă mult așteptate. În aceste condiții, o altă categorie de ciobani a decis să arunce lâna numai pentru a nu ocupa spațiile de depozitare. Încet, dar sigur, lâna aruncată la întâmplare va constitui un factor consistent de poluare a mediului, știut fiind faptul că ea nu se degradează în timp și nici nu arde.
Cu mai puțin de două luni înainte de declanșarea procesului de tundere a oilor, mai mulți ciobani se gândesc cu teamă la ceea ce îi așteaptă. Tunsul unei oi, în funcție de noroc va costa și pe mai departe între doi și trei lei, în vreme ce lâna nu se poate vinde. Acest fapt ne-a fost confirmat de Vasile T. – cioban din comuna Micula, dar și de Grigore Dobraș, oier din Halmeu. Acesta din urmă ne-a spus că în anul 2009 a vândut la un leu kilogramul o parte din lâna obținută de pe oile din rasa |urcană pe care le deține, dar după un efort uriaș de alegere a ciulinilor din lână. Cu siguranță și în acest an lâna va rămâne fără vânzare, iar costurile înregistrate cu tunsul se vor contabiliza ca pierderi în conturile ciobanilor. Și totuși nu este de neglijat cantitatea de lână ce ar putea deveni agent de poluare la noi în județ.
De pe cele aproximativ 180.000 de oi din județ s-ar putea obține în cel mai defavorabil caz peste 540 tone de lână de calități diferite, poate chiar mai multă. Dacă toată ar ajunge concomitent aruncată la întâmplare este ușor de imaginat dezastrul ecologic. În suprafață desfășurată lâna de pe oile din județ ar acoperi aproape 15 hectare de teren. Cifrele vorbesc de la sine.

Oierii ar trebui să revină la rasele specifice

Aflată la Satu Mare zilele trecute, Maria Grapini, președinta Patronatului din Industria Ușoară din România, un onorabil om de afaceri din Timișoara în acest domeniu, care are peste 500 de angajați, a acceptat să discute cu noi despre lâna de oaie și perspectivele valorificării acesteia.
Interlocutoarea noastră s-a dovedit cunoscătoare a acestei probleme de maxim interes pentru ciobani indiferent de zonă. Ea ne-a spus că în anii anteriori, înainte de a se închide una după alta țesătoriile de lână, materia primă de cea mai bună calitate prin prisma lungimii și a fineții firului se aducea în special din China. Alături de aceasta se folosea și lâna autohtonă. Închiderea multor fabrici de prelucrare a condus la situația actuală. Cele rămase formulează pretenții deosebite în ceea ce privește calitatea firului, pe care multă lână autohtonă nu le îndeplinește.
Maria Grapini a prezentat unul din motivele principale pentru care lâna autohtonă nu este preluată de către procesatori. În opinia ei, majoritatea crescătorilor de oi din România ajunși la disperare au trecut la metisarea oilor cu diverse rase de carne în speranța că vor găsi piață de desfacere. În aceste condiții s-a degradat calitatea lânii obținute. Firul de lână a devenit de cele mai multe ori mai gros și inegal ca lungime. Se estimează că sunt foarte puține oile care se cresc în rasă pură, iar ciulinii care se regăsesc în multă din lâna tunsă dau bătăi de cap procesatorilor. Șansa oierilor români ar fi revenirea la rasele de oi existente în urmă cu 20 de ani, sau implicarea producătorilor de materiale de construcții care să folosească lâna drept izolant termic. Șansele sunt minime de revigorare a industriei ușoare care să preia lâna de la ciobani. Cererea pentru export este aproape inexistentă.
La nivel național există preocupări în a găsi soluții menite a scoate din impas crescătorii de oi din România și revigorarea industriei prelucrătoare,dar perspectivele sunt îndepărtate. O șansă la îndemână ar fi creșterea numărului atelierelor de industrie artizanală care să utilizeze lâna.