Oros Ioan din Sărăuad şi-a dus acasă mormântul din cimitir

Acum câteva zile, baciu Oros Ioan din Sărăuad, in vârstă de 82 de ani, şi-a dus acasă mormântul din cimitirul românesc al satului.
Supărat pe toată comunitatea ortodoxă din sat, el nu mai vrea să fie inmormântat in cimitirul care aparţine parohiei ortodoxe, datorită unei intâmplări petrecute in urmă cu 3 ani pe care o ştie tot satul.

Vechiul preot i-a promis un loc in faţă

Dar mai bine să il lăsăm pe baciu Oros să ne povestească< “Eram şi curator la biserică, dar am şi lucrat pe vremea aceea cu buldozerul in folosul parohiei. Preotul de atunci al bisericii ortodoxe mi-a promis că imi va da un loc in faţă in cimitirul satului, iar eu m-am şi apucat de treabă. Mi-am pregătit cu meşteri un loc in cimitir, acolo la intrare. Nu toţi au fost de acord cu acel loc ales de mine şi s-a ţinut chiar şi o şedinţă in biserică.
Numai că in prima noapte după ce a fost gata rama mormântului cineva mi l-a făcut bucăţi. Nu ştiu cine putea fi, pentru că nu am duşman pe nimeni in sat. M-am adresat poliţiei, care a venit la faţa locului, dar făptaşii nu au fost prinşi.  M-am dus şi la Protopopiat să reclam. Protopopul mi-a spus să las aşa mormântul, făcut bucăţi, că nu e ruşinea mea, ci a satului.

Construcţia mormântului a costat 10 milioane de lei

Când au fost Luminaţiile, pietrele sparte ale mormântului au fost acoperite de cineva cu crengi şi verdeaţă, să nu se vadă ce urât este. M-a costat acel mormânt 10 milioane de lei, bani mulţi pentru pensia mea. Preotul nou care a venit la biserica ortodoxă din Sărăuad m-a rugat apoi să degajez locul, că nu e frumos cum arată mormântul distrus. Aşa că acum câteva zile am adus acasă bucăţile de beton sparte ale mormântului. Nu ştiu incă ce voi face cu ele, aşa cum nu ştiu nici unde voi fi inmormântat după ce voi muri. M-au chemat şi ungurii din sat, să vin la cimitirul lor. Sunt toţi oameni de treabă şi mă inţeleg bine cu ei.

De la ortodocşi la greco-catolici

După intâmplarea cu mormântul spart nu m-am mai dus la biserica ortodoxă şi i-am spus preotului că trec la greco-catolici. Nu mai puteam să intru acolo pentru că aş fi fost ca şi păcătosul care merge la slujbă, dar gândul ii stă la femeile frumoase din biserică. Aşa păţeam şi eu. M-aş fi uitat doar in jur mereu şi tot mi-aş fi pus intrebarea< oare care mi-a spart mormântul?
De la acea intâmplare merg la biserica greco-catolică din Tăşnad. Era vorba că ei vor deschide un cimitir lângă oraş, dar după ce s-a schimbat primarul nu au mai făcut nimic.
Nu am bai că m-au nedreptăţit, dar pe alţii nu ştiu cum i-a lăsat să vină mai in faţă cu locul in cimitir. Dumnezeu e bun şi le vede pe toate. ~n fond, dacă mă gândesc bine, parcă e şi totuna unde voi fi inmormântat. Că pământul e pământ peste tot. :i cei doi soldaţi ruşi, pe care i-au impuşcat nemţii in război lângă satul nostru, tot in pământ se odihnesc şi nu au nici măcar o cruce…”
Cimitir pe 7 hectare

Impreună cu baciu Oros am fost să vedem ce a mai rămas din mormântul distrus< o ramă cu fundaţie intr-un cimitir uriaş. Cimitirul românesc din Sărăuad se intinde pe o suprafaţă de 7 (şapte) hectare şi loc ar fi chiar pentru mii de morminte, nu numai pentru cel al familiei Oros.
Cineva insă nu a fost de acord ca baciu Ioan să işi doarmă somnul cel de veci intr-un loc mai in faţă, la intrare, şi i-a distrus mormântul.
Cei din familie nu işi fac totuşi probleme de viitor legate de locul de veci şi de inmormântare, pentru că soţii Oros sunt incă bine şi sănătoşi, iar baciu Iani mai bea şi câte un pahar de pălincă.