Legumele şi fructele crescute în mediu artificial pot dăuna sănătăţii

Cu ani şi ani în urmă se vorbea mult despre conceptul de alimentaţie sănătoasă, promovat de un fost ministru al Sănătăţii din România. Chiar s-au elaborat reţete nutriţionale. Se pare că şi atunci se căutau soluţii de combatere a obezităţii.

Trecerea timpului a condus la alte şi alte concepte. Tot mai des se vorbeşte despre consumul unor alimente şi fructe nesănătoase. Se presupune doar efectul negativ prin utilizarea acestora în alimentaţia umană. Nu sunt excluse din multiplele dispute pe teme alimentare legumele care, utilizate în exces la prepararea unor alimente, conduc la probleme de sănătate. Mai nou, atenţia a fost atrasă asupra efectelor dăunătoare asupra organismului produse de mâncărurile de tip fast-food.
Prea puţin sau chiar deloc se vorbeşte despre legumele şi fructele proaspete aduse din diverse ţări ale lumii şi care se regăsesc pe rafturile supermarketurilor, inclusiv la Satu Mare. Pe această temă am vorbit zilele trecute cu dr. Ioan Cioltean, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Satu Mare.

Specialiştii combat  produsele “perfecte”

Interlocutorul a adus în discuţie doar două legume pe care le consumăm în mod frecvent sub formă proaspătă în această perioadă. A fost atrasă atenţia asupra morcovilor care par să fie de aceeaşi lungime şi grosime, de parcă ar fi calibraţi, dar şi asupra ridichilor albe care au lungime considerabilă şi niciun defect de formă. Nu trebuie exclusă din rândurile acestor exemple nici salata verde. În calitatea sa de specialist în domeniul agricol, doctorul Cioltean şi-a exprimat punctul de vedere privind aceste “perfecţiuni” ale legumiculturii. El  combate posibilitatea creşterii uniforme ca mărime şi grosime a tuturor legumelor în teren, chiar foarte bine lucrat. Factorii de mediu şi eventuale materiale dure aflate în pământ conduc implicit la deformarea unor asemenea legume. Se consideră aproape exclusă obţinerea acestor produse considerate “perfecte” ca formă şi mărime.

Chimicale pentru stimularea creşterii

Pentru producţii de legume în cantităţi mari se apelează la nişte recipienţi cu suprafeţe considerabile, în care se introduc soluţii nutritive specifice culturii care se doreşte să se realizeze. Pe suprafaţa acestor soluţii se amplasează un strat plutitor de vată sau ceva similar, pe care se seamănă seminţele la densitatea dorită.
Fiind vorba despre un mediu protejat, seminţele vor încolţi repede şi plăntuţa obţinută va avea condiţii optime de dezvoltare. Ca urmare a faptului că în acel mediu artificial planta în dezvoltare nu întâmpină rezistenţă, pare firesc să aibă o creştere dreaptă şi uniformă. Pentru a obţine legume drepte, fără noduri sau alte deformaţii, acţionează şi principiul gravitaţiei. Şi aşa se obţin morcovi şi ridichi de forme aproape perfecte, pe care le consumăm mai ales în vreme de iarnă.
Cioltean consideră că într-un asemenea mediu artificial de cultură este puţin probabil ca unele din chimicalele folosite pentru nutriţia plantelor şi stimularea creşterii să nu aibă remanenţă în aceste produse obţinute.
Prin analogie, o parte din substanţele folosite la culturile în mediu artificial pot fi asimilate E-urilor care se regăsesc în diverse proporţii în produsele alimentare pe care le aflaţi pe rafturi. Dacă este bine sau nu să se consume aceste produse rămâne la aprecierea fiecărui consumator. Până în prezent organismele de specialitate n-au instituit interdicţii.
Concluzia discuţiei avute cu dr. Cioltean ar fi că pentru a avea o hrană sănătoasă este de preferat a se consuma legumele cultivate în pământ fără folosirea biostimulatorilor sau altor adaosuri, inclusiv a îngrăşămintelor chimice.