La Turulung şi Turţ s-a evaluat proiectul româno-ucrainean legat de moştenirea culturală comună

În urma acestui proiect, cele două comune vor beneficia de câte o micromonografie

Luni, în organizarea Muzeului Judeţean Satu Mare, s-au desfăşurat conferinţele finale în cazul proiectului “Moştenirea culturală ca potenţial de dezvoltare transfrontalieră“.

Potrivit proiectului finanţat de Uniunea Europeană, în programul de studiu şi cercetare au fost incluse localităţile Turulung şi Turţ din judeţul nostru, dar şi câteva localităţi din Ucraina care odinioară făceau parte din comitatul Ugocea.

Proiectul – o modalitate de cunoaştere reciprocă

Primul popas al echipei de lucru din cadrul Muzeului Satu Mare, formată din Szocs Peter – director adjunct al instituţiei, şef de proiect, Liuba Horvath, Toth Zoltan, Mara Puşcaş Lobonţ, Szilagyi Levente, Mircea Zelea, Diana Kincses, Diana Jager, Sarandi Tamas, Gindele Robert şi Czako Ioan, a avut loc la Turulung.
Acestora li s-au adăugat oaspeţi din Ucraina, un grup de cadre didactice şi studenţi de la Universitatea de Stat Transcarpatia, Facultatea de Relaţii Internaţionale, din Ujgorod. Conducătorul grupului a fost profesor doctor Ivan Voveanych, decanul facultăţii mai sus menţionate. Au fost prezenţi primarul Levente Koczan, viceprimarul Gyakon Viktor, alţi localnici.

Micromonografia

Prezenţa acestei echipe complexe la Turulung a avut ca scop prezentarea rezultatelor cercetărilor întreprinse pe durata proiectului, dar şi a micromonografiei realizate pe seama studiilor întreprinse.
Szocs Peter, şeful de proiect, a subliniat în cuvântul său importanţa accesării unor fonduri europene pentru realizarea de studii şi cercetări comune în folosul cunoaşterii, dar şi păstrării unor tradiţii milenare. A făcut câteva referiri la o serie de asemănări în domeniul portului popular, al caselor şi al altor aspecte care privesc practic popoare cu o istorie în bună parte comună.

Baza unor noi proiecte turistice

Viceprimarul Gyakon a salutat prezenţa la Turulung a cercetătorilor şi specialiştilor români şi ucraineni, care au reuşit să adune rezultatele proiectului într-o monografie bogat ilustrată. Micromonografia, aşa cum s-a subliniat, este realizată în condiţii grafice deosebite la Editura Solstiţiu. Gazdele, printre care îl menţionăm pe primarul Koczan, sosit mai târziu la această reuniune, s-au manifestat bucuroşi de această carte care lipsea din palmaresul local. S-a spus că informaţiile incluse în micromonografie sunt suficiente pentru o bună cunoaştere reciprocă a locuitorilor de pe o parte şi alta a graniţei, dar şi pentru dezvoltarea pe viitor a unor proiecte turistice.

Relaţiile dintre universitate şi muzeu

Profesorul doctor Ivan Voveanych a subliniat bunele relaţii de colaborare statornicite în timp între specialişti de la universitatea la care lucrează şi specialiştii de la Muzeul Judeţean Satu Mare. S-a dovedit impresionat de colaborarea comunităţii locale în păstrarea tradiţiilor folclorice, istorice şi culturale. S-au făcut deja paşi importanţi în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte, în special ştiinţifice, împreună.

Păstrarea tradiţiilor – o obligaţie în faţa generaţiilor viitoare

Obligaţia generaţiilor actuale este evidentă. Ele, indiferent că sunt din Ucraina şi/sau din România, au obligaţia de a duce mai departe moştenirile istorice. S-a spus că monografia prezentată în patru limbi (română, maghiară, ucraineană şi engleză) poate deveni un important instrument de lucru pentru cei care doresc să aprofundeze cercetările în domeniile incluse în ea.

Popas la Turţ

Un al doilea popas a fost făcut în comuna Turţ, inclusă în acest program comun de cercetare.
Primarul Ioan Belbe s-a manifestat plăcut surprins de prezenţa în comună a unui grup relativ mare de ucraineni, în majoritatea lor tineri, dornici de a cunoaşte aceste meleaguri despre care au auzit şi ştiut relativ puţine lucruri până acum. Belbe, cu mândria ce caracterizează în general oşenii, a prezentat oaspeţilor câteva aspecte privind aşezarea. El a spus că Turţ este comuna cea mai mare din judeţ, cu peste 8.000 de locuitori în cele trei sate – Turţ, Gherţa Mică şi Turţ Băi. A făcut şi o sinteză în ceea ce priveşte Şcoala de Arte şi Meserii din centrul de comună.

Aspecte culturale

A luat apoi cuvântul Diana Jager, care a expus aspecte în principal de natură arheologică şi culturală. Au fost găsite similitudinile între localităţile amplasate de o parte şi de alta a graniţei, care odinioară făceau parte din comitatul Ugocea. La momentul de referinţă, comitatul se situa la poalele Carpaţilor Păduroşi, pe cursul superior al râului Tisa, care îl tăia  de la est la vest în două părţi aproape egale. Capitala judeţului era la Seleuşul Mare (Nagy Szollos).

Asemănări între modul de construcţie a caselor

Muzeograful Toth Zoltan a insistat asupra asemănărilor dintre casele construite în urmă cu mai multe sute de ani, dar şi evoluţia construcţiilor (concepţie, materiale folosite, spaţii ocupate, destinaţie spaţii ş.a.). Atât în Ugocea românească, cât şi în cea ucraineană primele case au fost construite din pământ, după care le-au urmat casele construite pe fundaţie din piatră şi pereţi din chirpici (vaioage), iar mai aproape de zilele noastre s-au realizat case din cârpici în amestec cu cărămidă. A făcut o descriere amănunţită a suprafeţelor, dependinţelor ş.a.
Partea legislativă în ceea ce priveşte bunurile de patrimoniu a fost prezentată de Diana Kincses.

În satele ucrainene s-a pierdut portul popular

Prof. dr. Ivan Voveanych a făcut o remarcă demnă de luat în seamă. Ajuns la Turţ imediat după ieşitul din biserică, a văzut mulţi localnici îmbrăcaţi în straiele tradiţionale oşeneşti. S-a bucurat că aici se mai păstrează această tradiţie, în vreme ce în Ucraina, în Ugocea cercetată, s-a pierdut deja acest lucru. Modernismul s-a impus cu mare violenţă, fapt ce a adus prejudicii tradiţiilor.

În vizită la Muzeul Etnografic

Oaspeţii au vizitat muzeul etnografic ce este amenajat în incinta şcolii gazdă. Se cuvine subliniat faptul că primarul Belbe este preocupat să realizeze în colaborare cu Muzeul Judeţean o gospodărie ţărănească tradiţională, pe seama accesării unor fonduri europene.
Copartener al Muzeului de istorie în acest proiect este “Informaţia Zilei”.