Din tainele hipnozei: transa hipnotica este o realitate cotidiana, o stare naturala si spontana

Scris de Sorina Moldovan, 03 iunie 2011 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Pentru multi dintre noi, hipnoza pare plina de mister. Transa hipnotica este, insa, o realitate cotidiana, o stare naturala si spontana pe care o traim destul de frecvent. Daca nu am avea capacitatea de a trai transe hipnotice in timpul efectuarii unor activitati, viata ar arata cu totul altfel. Atunci cand citim, cand ascultam muzica sau cand vizionam un film, uitam cum trece timpul, uitam unde ne aflam si din spectatori devenim actori, fiind absorbiti de „realitatea” lecturii, muzicii sau filmului. Ne bucuram si ne intristam alaturi de personajele preferate. Aceasta este o forma de autohipnoza, de intrare spontana in transa fara interventia unei alte persoane.

Termenul de „hipnoza” a fost impus acum 150 de ani de chirurgul J. Braid si vine din grecescul „hypnos” care se traduce prin somn. Acest termen s-a pastrat, desi studiile in domeniu au aratat ca intre transa hipnotica si somn nu exista nicio legatura.

In fiecare dintre noi exista capacitatea de a rezolva cele mai multe probleme cu care ne confruntam, daca nu chiar pe toate. in miezul fiecarei probleme salasluieste rezolvarea ei sau in miezul fiecarei probleme se afla solutia. Ceea ce trebuie noi sa facem este sa avem rabdare si sa descoperim MIEZUL. Hipnoza si autohipnoza sunt instrumente care ne pot ajuta sa rezolvam problemele si sa ne imbunatatim viata.

Autohipnoza este intr-un fel o metoda de a adormi vigilenta mintii constiente pana cand aceasta se opreste din gandit. Seamana cu starea pe care o avem in momentul in care ne punem seara in pat, inainte de a dormi.

In starea de hipnoza, constientul devine mai putin activ, dar, in acelasi timp, ramane treaz. In acele clipe, subconstientul este extrem de receptiv la sugestii, facandu-le sa se manifeste in viata noastra. Subconstientul este un adevarat servitor. Va aduceti aminte povestea „Lampa lui Aladin” in care duhul iese din lampa si spune „Dorinta ta este lege pentru mine!”. Tot asa actioneaza si subconstientul< noi dam comanda si el ne serveste pe tava cu tot ceea ce ii cerem noi. El nu gandeste, nu reactioneaza, nu judeca, el respecta intocmai instructiunile sau comenzile primite. Trebuie stiut ca creierul nu face diferenta intre real si ireal.

De partea cealalta, constientul gandeste, reactioneaza, judeca si, de multe ori, se opune dorintelor si viselor noastre. Acest constient trebuie relaxat si redus la tacere pentru a nu se opune instructiunilor pe care i le da subconstientul. Prin hipnoza putem sa ne implinim viata in sensul in care dorim, dandu-i instructiuni direct subconstientului in legatura cu ceea ce dorim sa realizam. Este foarte important sa repetam si sa intarim sugestia hipnotica mai multa vreme pentru a-l convinge ca dorim cu adevarat acel lucru. in caz contrar, dat fiind faptul ca oamenii isi schimba mereu deciziile si hotararile, subconstientul nu-l ia in serios. Daca perseveram cu sugestii pentru o perioada de timp, ne vom obisnui constientul ca dorim acel lucru cu adevarat, ceea ce duce in final la REUSIT{.

Hipnoza s-a dovedit a fi eficienta in tratamentul unor afectiuni medicale, unde factorul psihologic ocupa un loc important. De exemplu, anxietatea poate declansa simptome somatice, dintre care unele se pot croniciza. Problemele de ordin psihologic se pot agrava sau accelera. Una din dificultatile cu care terapeutii se confrunta este aceea ca pacientii nu reusesc sa recunoasca faptul ca tulburarea lor este de natura psihologica si sunt multumiti doar atunci cand primesc un diagnostic de boala organica.

Importanta hipnozei deriva din generarea prin aceasta interventie a unei stari de relaxare profunda. De exemplu, pentru afectiuni precum ulcerul, astmul, durerile de cap etc., reducerea stresului si relaxarea sunt deosebit de importante. Relaxarea poate orienta pacientul spre un alt stil de viata mult mai sanatos. De exemplu, hipnoza il poate ajuta pe pacientul cu o dermatita sa reduca scarpinatul, pe cel cu astm sa reduca fumatul pana la renuntare totala, iar pe cel cu colon iritabil sa tina regim alimentar.

Se cunoaste in mod cert ca stresul si anxietatea actioneaza in mod negativ asupra sistemului imunitar, iar acest lucru favorizeaza riscul de imbolnavire. Deci daca ajungem sa ne relaxam, acest lucru duce la o rezistenta mult mai mare a organismului la boli. Transa hipnotica il ajuta pe pacient sa atinga un nivel de relaxare profunda, iar acest lucru duce la accentuarea gradului de sugestibilitate.

Autohipnoza joaca si ea un rol extrem de important in afectiunile psihosomatice< ajuta la cresterea eficientei tratamentelor, il invata pe pacient sa se testeze singur, ceea ce duce la cresterea increderii in sine.

Relaxarea prin hipnoza este importanta pentru ca se constata, in unele cazuri, ca de indata ce nivelul de tensiune si stres a scazut, multe simptome se amelioreaza sau pot disparea spontan. Evident ca vindecarea sau ameliorarea are loc in trepte, cu momente de stagnare sau recadere, lucruri care trebuie acceptate si apoi depasite. Este importanta practicarea zilnica a autohipnozei, inca de la primele semne de ameliorare. Pentru un rezultat bun nu este obligatorie transa profunda, multe dintre simptome putand fi reduse cu o transa usoara.

„Metafora simfoniei” (Hunter, 1988)

Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la o orchestra simfonica care canta frumos, dar care este alcatuita din mai multe sectiuni, si fiecare sectiune cuprinde mai multe instrumente. Uneori cate un instrument se dezacordeaza, sens in care trebuie facut ceva ca acesta sa poata canta la fel de frumos ca inainte. Dar in ciuda faptului ca un instrument trebuie sa fie acordat sau ca o sectiune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula cu orchestra (prin analogie, totul este in ordine cu subiectul). Ei bine, si organismul uman reprezinta o orchestra, fiind compus din mai multe sectiuni< sistemul nervos, digestiv, respirator, cardiovascular, osos, muscular etc., care fiecare contribuie la realizarea simfoniei reprezentate de functionarea organismului. si la nivelul fiecarui sistem actioneaza diferite instrumentes spre exemplu, in cadrul sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros. Toate aceste „instrumente” alcatuiesc o sectiune, la fel ca si instrumentele muzicale ce intra in componenta unei orchestre. Astfel, desi trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei sectiuni sau a unui instrument, orchestra – adica organismul in ansamblu – este in continuare capabila sa produca o muzica buna. Spuneti-va in gand< „Corpul meu este o simfonie…” si cautati sa percepeti ritmul minunat al corpului care pulseaza usor, cautand sa restabiliti armonia in interiorul fiintei dumneavoastra.

Puteti sa imi scrieti pe adresa de e-mail< filotea76@yahoo.com.

Cecilia Ardusatan-Voicu, psiholog