Episcopul Iustin îşi aniversează onomastica împreună cu Mitropolitul Andrei

Scris de Vasile Gherman, 31 mai 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ziua de 1 iunie este una importantă pentru PS dr. Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Preasfinţia Sa îşi serbează onomastica şi cei 25 de ani de arhierie. La evenimentul care începe de ora 9, în Catedrala Episcopală „Sf. Treime” din Baia Mare, alături de Părintele Episcop Iustin se va afla Mitropolitul Andrei, al Mitropoliei Clujului Maramureşului şi Sălajului.

La eveniment va fi prezent un înalt sobor de preoţi, monahi şi călugăriţe din cadrul Episcopiei Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului. După Sfânta Liturghie Arhierească se va inaugura Centrul Social „Sf. Iustin Martirul”. Cu această ocazie, Mitropolitului Andrei i se va decerna Titlul de „Cetăţean de Onoare” a judeţului Maramureş. Sf. Iustin Martirul a trăit între anii 100-160. Născut din părinţi păgâni, probabil de origine latină, el s-a convertit la creştinism înainte de anul 132 şi a fost martirizat la Roma. A scris două apologii, în fapt scrisori de pledoarie, prima fiind adresată împăratului Antoninus Pius şi fiilor săi (Marc Aureliu şi Lucius Verus) iar a doua dedicată lui Marc Aureliu, în care solicita toleranţă faţă de creştini, într-o perioadă în care aceştia din urmă, refuzând ritualul religios roman, erau acuzaţi de lipsă de fidelitate faţă de Imperiu. A fost crescut în cultura şi tradiţia păgână, primind o formaţie spirituală aleasă. După o odisee pe la mai mulţi filosofi, Sf. Iustin, este îndemnat de un bătrân să citească Profeţi, ceea ce îi aduce şi convertirea la creştinism. Creştinismul este pentru Iustin, „singura filosofie sigură şi folositoare”. Iustin merge la Roma, unde dezvoltă o intensă activitate, apologetică, literară şi misionară. De aici el trimite împăraţilor, senatului şi poporului roman prima sa Apologie, în favoarea oamenilor de toate neamurile, care sunt pe nedrept urâţi şi persecutaţi şi tot aici trimite şi a doua Apologie. Tot la Roma se pare că sunt scrise foarte probabil, şi celelalte lucrări ale sale, în frunte cu „Dialogul cu iudeul Trifon”. La Roma intră în conflict cu filosoful cinic Crescens imoral, ignorant şi fanfaron. Iustin l-a zdrobit pe acest ignorant, care, îi acuza pe creştini de ateism şi de imoralitate fără să-i cunoască. Înfrânt, Crescens îl denunţă pe Iustin, care este condamnat la moarte şi executat în anul 165, cu încă alţi şase creştini sub prefectul Iunius Rusticus. Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică îl prăznuiesc la 1 iunie.

V. Gherman