Credincioşii ortodocşi şi greco catolici sărbătoresc Paştele

Scris de Vasile Gherman, 26 aprilie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Credincioşii ortodocşi şi greco catolici s-au pregătit pentru marele eveniment prin participarea la sfintele rugăciuni specifice care au avut loc toată săptămâna în lăcaşele de cult. Mâine, cu începere de la ora 24, are loc Slujba Învierii Domnului, urmată de Sfânta Liturghie. Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului  va oficia la Catedrala Episcopală din Baia Mare. Duminică, în Ziua de Paşti, de la ora 12, PS dr. Iustin oficiază Slujba Vecerniei (a doua Înviere), la Catedrala Episcopală „Sf. Treime” din Baia Mare.

PS dr. Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului oficiază slujba Învierii Domnului, urmată de Sfânta Liturghie la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare. Duminică, 28 aprilie începe Învierea Domnului, de la ora 12.00, apoi săvârşeşte Slujba Vecerniei (a doua Înviere) la biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Satu Mare. Credincioşii se vor îndrepta în număr mare către sfintele lăcaşe de cult pentru a întâmpina cum se cuvine Sărbătoarea Paştelui.

Sărbatoarea Paştelui este marcată pe meleagurile Maramureşului cu joc, voie bună, tradiţii şi obiceiuri din moş-strămoşi şi bucate delicioase. I s-a dus faima până peste hotare ţinutului românesc unde timpul a stat în loc. S-a oprit în perioada în care ţăranul român purta cu mândrie portul naţional, în care cea mai importantă calitate a lui era omenia şi unde familia şi respectul faţă de ceilalţi erau puse pe primul loc.

Obiceiuri şi tradiţii

Paştele în Maramureş este presărat cu tradiţii şi obiceiuri care în alte zone ale ţării au murit odată cu strămoşii ce le respectau cu sfinţenie. În Săptămâna Patimilor, credincioşii se strang în biserică şi se roagă pentru iertarea păcatelor şi pentru o viaţă liniştită alături de cei dragi. Încă de la începutul Săptămânii Mari, gospodinele se apucă de curăţenie generală şi fac ordine atât în încăperile casei cât şi în curte. Totul trebuie să arate cât mai frumos pentru invitaţii ce vor veni în ziua de Paşte. Adesea, pe lângă membrii familiei care se adună în jurul mesei, maramureşenii primesc turişti din toate colţurile ţării dornici să trăiască o experienţă nouă într-un loc inedit. După ce curăţenia e gata, gospodinele se pun pe făcut bucatele tradiţionale care sunt nelipsite de la masa de Paşte. Maramureşenii ţin cu sfinţenie postul şi nu se rezumă numai la eliminarea elementelor de origine animală din alimentaţia lor. În perioada postului, locuitorii din satele maramureşene poartă haine modeste, merg la biserică mai des şi    îşi îndreaptă atenţia către cei mai puţini norocoşi din jurul lor. Tot în perioada postului, oamenii obişnuiesc să se îmbrace în haine simple, evitând culorile vii, mai ales culoarea roşie. Sâmbătă se fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare, gospodinele punând în cuptor mielul sacrificat, cozonacii şi pasca. După ce toate bucatele sunt gata, femeile din satele maramureşene obişnuiesc să se ocupe de aspectul lor fizic pentru a arăta impecabil în ziua de Paşte. Duminică se întinde masa mult aşteptată, se primesc oaspeţii şi se adună cu toţii în jurul mesei. După ce toată lumea a terminat de mâncat, bărbatul casei începe ciocnirea ouălor cu ceilalţi invitaţi prezenţi. Un obicei foarte vechi din Maramureş practicat în unele sate şi astăzi presupune ca toţi membrii familiei să mănânce din primul ou ciocnit pentru a avea parte de noroc şi properitate toata viaţa. Tot în Maramureş, sătenii obişnuiesc să pună un ou roşu şi o monedă în apă cu care se spală pe faţă în ziua de Paşte pentru a fi feriţi de rele. Toate activităţile din jurul mesei se încheie de cele mai multe ori cu o petrecere cum numai în Maramureş se face, unde toată lumea chiuie, se bucură, dansează şi cîntă. În unele sate oamenii ies în cimitire şi dau pomană celor nevoiaşi. Obiceiuri sunt mult mai multe şi diferă în funcţie de zonă, însă unul este comun: udatul. A doua zi de Paşti, bărbaţii stropesc cu parfum femeile din sate şi din oraşe. Indiferent cum se sărbătoreşte, important este ca să se facă toate cu cumpătare, să nu se exagereze, trecând într-o extremă care să se depărteze de importanţa evenimentului sărbătorit.

Vasile Gherman