Emil Mohan produce la Seini vin de calitate

Scris de Vasile Gherman, 20 iunie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Pe o vreme caniculară, ing. Emil Mohan, lucra de zor în livada sa de viţă de vie din Seini. La cei peste 70 de ani, nu are stare, cu toate că pensia şi conjucturile, îi asigură liniştea nesară la bătrâneţe.

A fost harnic şi inovativ din tinereţe, a trecut prin toate etapele de lucru din perioada comunistă, iar acum, în democraţie, munceşte din obişnuinţă, placere şi dragoste pentru pământ. Are utilaje şi îndămânarea necesară pentru a le folosi, astfel că munca i se pare uşoară, când o face şi cu un anumit scop: vrea să-i lase moştenire, fiicei sale Emilia Diana Mohan, tot ce-i mai bun. Nu că ar duce lipsă de aşa ceva. Este o fată şcolită prin Europa, a avut funcţii importante, iar acum este Diplomat al României la Preşedinţia Consiliului UE. Aşa sunt părinţii buni când e vorba de copii. Fostul director al IAS-ului Teaca (cel mai mare din judeţul Bistriţa-Năsăud), al DGAIA Bistriţa Năsăud, al DGAIA Maramureş (cu producţia vegetală), al OSPA Maramureş etc., are 9 ha de teren concesionat de la Agenţia Domeniului Statului (ADS) Bucureşti, din care 2,5 sunt cu viţă nobilă din soiurile Fetească Albă şi Muscat Ottonel. De pe această suprafaţă culege în medie circa 11.000  kg de struguri şi pe care îi transformă în 6.000 litri de vin de bună calitate, Vinul îl păstrează (până la valorificare) în butoaie de lemn de stejar. Acestea sunt depozitate la răcoare în beciuri subterane care respectă standardele minime europene.

Necazul, nu este că a îmbătrânit, că nu se lasă cu una cu două. Alta este acum îngrijorarea sa. Ar putea rămâne fără livadă pentru că fosta administraţie din Seini a retrocedat-o, „în condiţii se pare că, cel puţin dubioase” după cum spune ing. Emil Mohan. „Am proiect de reconversie aflat în faza de aprobare, dar am lipsă o adeverinţă pe care nu o primesc de la administraţia locală. Motivul e că terenul, a fost cuprins pentru retrocedare. Am contract de concesionare pe 20 de ani, iar ADS încasează redevenţa şi alte sume rezultate din contract. Trebuiau făcute alte demersuri (ex: protocol de predare – primire) între ADS şi administraţia locală pentru ca terenul să poată fi retrocedat. Asta este o altă problemă şi nu vreau să o dezvolt deocamdată. Cert este că s-a nu s-a respectat procedura legală şi trebuie remediată situaţia”, spune ing. Emil Mohan.

 

Lucrează mecanizat

Meticulos, aşa cum îl cunosc, încă din perioada când lucra la DGAIA Maramureş, ing. Emil Mohan mi-a povestit, cu multă pasiune, toată tehnologia aplicată pentru ca vinul bun să ajungă în pahar la masă. Sigur că nu o să redau toate discuţiile, însă o parte dintre ele pot fi utile pentru mulţi deţinători de vie. Astfel, în plantaţiile pe rod se aplică pe parcursul anului o serie de lucrări specifice ce au drept scop obţinerea de producţii cantitative şi calitative. Acestea se fac în funcţie de soi, şi asigură creşteri normale pe butuc care să permită o rodire corespunzătoare şi în anii următori, sporirea longevităţii butucilor de viţă şi prevenirea bolilor şi dăunătorilor. Lucrările de întreţinere constau în revizuirea spalierilor, îndreptarea stâlpilor de susţinere, intins sârme sau înlocuirea lor dacă au ruginit sau s-au rupt. „Dirijarea coardelor sau mai pe înţelesul tuturor – legat via – este obligatorie înainte de dezmugurit pentru a preveni scuturarea ochilor care sunt foarte sensibili în această fază – pentru fiecare coardă se folosesc două legături (vârf şi bază) şi se face pe prima sârmă a spalierului. Arătura de primăvară este obligatorie pe suprafeţe mari. Legatul lăstarilor se face cam de patru ori în perioada de vegetaţie când lăstarii ating 30 – 50 cm aceştia se leagă de sârme sau se petrec între cele două sârme formandu-se un perete vegetal. Prăşile mecanice – se fac cam de patru ori in vegetaţie pentru spargerea crustei şi afânarea solului. Am un tractoraş mic care mă ajută să rezolv această problemă. Între rânduri sunt 1,7 m, iar între butuci 0,90 m. Spaţiu suficient pentru a lucre mecanizat. Am pompă cu care fac tratamente fitosanitare împotriva manei, făinării şi a putregaiului cenuşiu dar şi împotriva moliei viţei şi a altor dăunători. În condiţii normale aplic 2-3 tratamente, primul stropit se aplică atunci când lăstarii au 6 – 8 frunze, al II-lea înainte de înflorit şi următoarele după înflorit şi chiar la formarea strugurilor. Lucrări şi operaţii în verde au drept scop reglarea proceselor de creştere şi rodire. Aceste lucrări influenţează calitatea producţiei. Fertilizatul solului se face în toamnă (odată la patru ani) cu gunoi de grajd, superfosfat şi sare potasică”, spune ing. Emil Mohan.

Dacă lucrează ing. Emil Mohan are satisfacţii. Este fericit că încă mai poate… şi are posibilitatea să saveruze, cu prietenii, un pahar de vin bun din producţia proprie.

V. Gherman