Brondosii din Cavnic, traditie pastrata de sute de ani

Scris de Angela Sabau, 19 decembrie 2011 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un obicei de Craciun diferit si unic in Maramures exista de sute de ani in Cavnic. Este vorba despre brondosi sau mosi, care colinda pe strazi in preajma sarbatorilor, pana la Anul Nou. Ceea ce ii face diferiti este faptul ca acestia sunt mascati si poarta pe ei un ham pe care sunt legate mai multe clopote cu care fac o galagie infernala. De asemenea, brondosii sunt “dotati” cu un bici cu care ii “altoiesc” pe cei care nu platesc colinda. Originea obiceiului este corelata cu invazia tatarilor de la 1717, care se spune ca in acest fel au fost alungati din oras.

Un obicei mai putin obisnuit si unic in Maramures, dar si in tara, este acela al brondosilor. In preajma sarbatorilor, acestia pot fi vazuti pe strazile Cavnicului imbracati in costume traditionale albe si “impodobiti” cu masti facute din piele de oaie, ornate cu ciucuri rosii, panglici si “dinti” din boabe de fasole. O limba rosie lunga ce atarna pe masca are rolul de a speria privitorii, iar peste piept, brondosii poarta un soi de ham, pe care sunt legate mai multe clopote. Galagia pe care o fac atunci cand se plimba pe strazi le face cunoscuta prezenta inca de departe.

Legenda spune ca, astfel mascati, cavnicarii au reusit sa-i alunge pe tatari, care au cucerit orasul la 1717. Drept marturie sta o piatra pe care este inscriptionata prezenta lor in oras, iar piatra a fost zidita intr-un obelisc numit chiar “Piatra tatarilor”.

Conform legendei, cavnicarii s-au mascat si s-au “impodobit” cu clopote si talange, astfel reusind sa-i sperie pe tatari si sa-i alunge de pe teritoriul lor.

Alte legende, acelasi obicei

Alte legende insa au aparut de-a lungul sutelor de ani si spun ca rolul brondosilor era acela de a speria spiritele rele in  noaptea dintre ani. Astfel, ei se mascau pentru ca identitatea lor sa nu fie cunoscuta, scuturau clopotele si talangele si pocneau din bice, pentru a speria spiritele rele si a le indeparta. Confort credintelor precrestine, in cea mai lunga noapte din an aveau loc diferite ritualuri pentru a indeparta spiritele rele si a imbuna zeul luminii, pentru a mari zilele la loc.

Astfel, unele teorii spun ca obiceiul provine din timpuri stravechi, respectiv de la precrestini.

Pe de alta parte, unii batrani spun ca, in trecut, brondosii erau un soi de paznici ai cetelor de colindatori, pazindu-i de eventualii talhari.

Astazi, atractie turistica

Astazi, brondosii se mai imbraca in fiecare an in costumele specifice si continua sa-i sperie pe localnici, dar si pe turistii care sunt atrasi de acest obicei ca de un magnet. Astfel, inca de dinaintea Ajunului de Craciun, zgomotele clopotelor pot fi auzite pe strazile orasului, iar trecatorii sunt “altoiti” cu biciul, in gluma. In seara de Craciun, insa, acestia pleaca la colindat din casa-n casa, iar cand sunt la poarta casei, ei se scutura, sa faca  zgomot, pentru ca gazda sa iasa afara. Conform traditiei, ei nu colinda pana cand gazda nu-i recunoaste, iar acest lucru se petrece ca un adevarat spectacol. In timp ce gazda incearca sa-l demaste, el se apara si ameninta cu biciul si scutura talangele ca sa intimideze. La final, colindul lor este rasplatit cu mancare si bautura, uneori chiar cu bani.

Daca in trecut costumatul in brondosi era o dovada a barbatiei, astazi tinerii se costumeaza mai mult de amuzament si divertisment. Niciodata insa nu au fost acceptate fetele in acest obicei. Batranii spun ca fetele erau aspru pedepsite daca erau prinse ca se costumeaza in straiele brondosilor, specific masculine. Acestea erau dezbracate de costum si primeau o “spalatura” zdravana cu zapada, drept pedeapsa.

O alta “inventie” a cavnicarilor se refera la lenker, sau sania cu volan. Chiar daca mai exista o localitate in judetul Bistrita Nasaud care isi aroga aceasta inventie, cavnicarii spun ca acest fel de sanie este inventia lor si ca se foloseste doar la ei in localitate. “Daca o mai folosesc si altii, inseamna ca au furat originalul de la noi”, spun ei cu mandrie.

Lenkerul este o sanie adaptata, cu volan si un sistem de roti dintate, pentru a face posibila virarea. In conditiile de relief de munte, specifice localitatii,  unde locuintele sunt situate pe dealuri si drumurile sunt serpuite, lenkerul era folosit ca mijloc de locomotie pe timp de iarna, folosit in special la coborare, spre oras. Astazi, localnicii organizeaza in fiecare iarna un concurs de sanii de acest fel, spre amuzamentul tuturor.

Alte obiceiuri asemanatoare

In Moldova, spre exemplu, un obicei asemanator este cel numit “Jocul ursului”. Un barbat este imbracat intr-un costum de urs si are, la fel ca si brondosii, legate mai multe talange si clopote care fac zgomot puternic. Obiceiul este frecvent intalnit in Moldova si Bucovina si are la origini rolul de a purifica si fertiliza solul de Anul Nou. Cultul ursului este o mostenire de la geto-daci, care il considerau animal sacru. De obicei, ursul este insotit de un alai de personaje, muzicanti, tobosar si fac un soi de sceneta. Ursul se rostogoleste in cerc, este batut si moare, apoi reinvie si urca pe toiag. Semnificatia este aceea a perindarii anotimpurilor, a renasterii naturii, iar ursul semnifica pe cel care invinge iarna si vesteste primavara.