Parada Portului Popular în a doua zi de Paşti

Scris de Vasile Gherman, 26 aprilie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Proiectul îşi propune ca a doua zi de Paşti să se facă o paradă a portului popular de vară, iar a doua zi de Crăciun o paradă a portului popular de iarnă. Astfel, preoţi sunt îndrumaţi să-i îndemne pe credincioşi, ca în aceste zile de praznic, să-şi poarte cu demnitate şi bucurie straiele populare, ca pe nişte odoare sfinte moştenite de la strămoşi, cinstindu-le astfel memoria şi păstrând cu sfinţenie valorile spirituale şi tradiţionale ale satului românesc. Având în vedere diversitatea zonelor din Maramureşul Voievodal, Ţara Oaşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului, precum şi faptul că în toate aceste zone şi în toate satele există o vestimentaţie specifică de o frumuseţe aparte şi care dă nobleţe persoanelor, familiei, satului, şi ţinutului istoric, preoţii împreună cu primarii şi dascălii sunt rugaţi să stabilească un traseu în fiecare localitate, care să fie parcurs a doua zi de Paşti după Sfânta Liturghie, în frumosul şi inegalabilul port tradiţional din Nord Vestul României. Fiecare naţiune este marcată de însemnele pe care istoria le-a lăsat asupra sa. De-a lungul veacurilor poporul român şi-a conturat identitatea prin tradiţia sa. Dintre elementele esenţiale ce definesc tradiţia si satul românesc se remarcă în primul rând portul popular, ce identifică totodată originea, cultura şi credinţa sau teologia sa. Pentru că ceea ce stă la baza Credinţei Ortodoxe este Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, ce reprezintă legătura directă a lucrării lui Dumnezeu de-a lungul timpului cu fiecare popor în parte. Dumnezeu lucrează în şi prin noi, cu acordul nostru, o lucrare migăloasă, ce, în timp, am putea spune că se aseamănă cu ţesătura portului popular, reprezentativă fiecărui sat în parte. În acest fel, ne vom aduce aportul specific eparhiei noastre la frumuseţea şi reuşita proiectului „Anului omagial al satului românesc” şi vom arăta frumuseţea satelor maramureşene şi sătmărene în zonele noastre, prin Biserică, care este păstrătoarea cu sfinţenie a acestui tezaur sacru. De asemenea rugăm preoţii să fotografieze evenimentul, iar fotografiile vor fi centralizate de fiecare protopopiat şi transmise Centrului Eparhial, care va organiza o expoziţie şi un concurs de fotografii, urmând ca fotografiile cele mai reuşite să fie premiate.

A consemnat V. Gherman