Sub presiunea protestelor, Guvernul invită la negocieri sindicatele din Educatie

Scris de Mioara Maxim, 06 noiembrie 2013 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Profesorii au strigat "Jos Guvernul"
Profesorii au strigat „Jos Guvernul”

Mii de cadre didactice au protestat miercuri în Piaţa Victoriei din Capitală, cerând alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, prin scandări ca „Fără educaţie, moare orice naţie”, dar şi împotriva Guvernului, pe care îl acuză de minciună.

UPDATE: Sub presiunea protestelor de stradă, reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au fost invitaţi, la sediul Guvernului, pentru o discuţie cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, şi cu Corneliu Calotă, consilier al primului-ministru.

La protestul organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) s-au adunat dascăli din Capitală şi din numeroase judeţe, care au venit cu fluiere, steaguri şi pancarte cu mesaje printre care „Fără şcoală = popor analfabet” şi „Respectaţi resursa umană din educaţie sau va pleca”.

Unul dintre profesori, îmbrăcat ca un cerşetor, avea un banner pe care scrie „Murim noi, muriţi şi voi”.

Manifestanţii au scandat „Solidaritate!”, „Grevă generală!”, „Fără educaţie, moare orice naţie”, „Şase la sută!” şi „Legea respectaţi, 6 alocaţi”, dar şi împotriva Guvernului – „Guvernul USL e la fel ca PDL”, „Mincinoşii!” şi „Jos guvernul mincinos!”.

Liderul FSLI, Simion Hancescu, a anunţat că sindicaliştii vor înainta „un apel” la Guvern, prin care cer respectarea programului de guvernare, scrie Mediafax.

Tot Hancescu a spus că săptămâna viitoare ar putea fi organizat un referendum în rândul cadrelor didactice, cu privire la declanşare grevei generale în perioada alegerilor europarlamentare sau înainte de încheierea anului şcolar.

La protest a fost prezent şi liderul Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Mihai Dragoş, care a anunţat că studenţi din Capitală şi din alte centre universitare susţin revendicările profesorilor şi sprijină manifestaţia acestora, printr-o grevă japoneză.

Traficul în zonă a fost blocat parţial, circulaţia fiind dirijată de mai mulţi poliţişti de la Rutieră.

Dispozitivele de jandarmi care asigurau ordinea la protest au fost masate în special lângă sediul Guvernului.

Din Piaţa Victoriei, la ora 12.00, protestatarii urmau să plece în marş spre Parlament, pe traseul Calea Victoriei – Pod Naţiunile Unite – bd. Naţiunile Unite – bd. Libertăţii – Piaţa Constituţiei.

FSLI a anunţat că la protestele de miercuri sunt aşteptaţi peste 10.000 de participanţi.

„Dacă şi după această amplă acţiune vom fi trataţi cu aceeaşi ignoranţă, dascălii vor fi nevoiţi să închidă şcolile”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

În 30 octombrie, după ce peste 400 de membri ai FSLI au pichetat timp de trei zile sediile Guvernului şi USL, reprezentanţii federaţiei au anunţat că acţiunile nu au dus la niciun rezultat, iar atitudinea guvernanţilor împinge profesorii spre protestul final – greva generală.

Şi sindicaliştii federaţiilor „Spiru Haret” şi „Alma Mater” au protestat în Bucureşti, luni, printr-un pichet la Palatul Parlamentului.

Sindicaliştii FSLI cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform articolului 8 din Legea educaţiei, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.

De asemenea, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să ducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie şi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor.
Citeşte şi: Consiliul Naţional al Elevilor susţine acţiunile de protest ale cadrelor didactice

Reprezentanţii FSLI susţin că principalele modificări care se impun sunt: reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul didactic auxiliar, precum şi introducerea posibilităţii dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanţare de la bugetul de stat.

Sindicaliştii mai cer adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1.

„Aceasta este singura soluţie pentru ca meseria de dascăl să devină motivantă şi tinerii performanţi să fie atraşi către cariera didactică”, susţin reprezentanţii FSLI.

Aceştia au mai arătat că se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul că actualele venituri ale acestei categorii de salariaţi „le permit un trai sub limita de subzistenţă”.

Sindicaliştii mai cer depolitizarea învăţământului, în sensul că, în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ, rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici.

De asemenea, FSLI mai cere regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a anunţat miercuri că susţine acţiunile de protest ale profesorilor, desfăşurate în scopul creşterii finanţării sistemului educaţional, prin acordarea a 6% din PIB pentru educaţie.