Un program comun, PNL-Iohannis

Scris de Dumitru Păcuraru, 06 august 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un consiliu naţional pentru preşedinte. Acesta pare să fie scopul final al Consiliului Naţional PNL organizat sâmbătă, 4 august 2018.
După frământările interne, inerente oricărui partid aflat de prea multă vreme în opoziţie, PNL intră direct în campania electorală pentru realegerea preşedintelui Klaus Iohannis.

Este un partid confiscat de un lider puternic? Singura şansă de redresare a PNL este apropierea până la contopire a preşedintelui Iohannis cu partidul condus de Ludovic Orban.

Orice fisură afectează poziţia fiecăruia. Este de neimaginat ca preşedintele să mai câştige un mandat, la fel cum este imposibil ca PNL să-şi consoliodeze poziţia de principal partid de opoziţie, capabil să ofere o alternativă la actuala guvernare.

Există similitudini între PNL-ul de acum şi PDL-ul din timpul preşedintelui Traian Băsescu? Ar trebui să existe. Traian Băsescu a inventat o formulă de succes de care a beneficiat şi el, şi PDL.

Pe de altă parte, din 1996 candidatul dreptei la preşedinţie câştigă alegerile prezidenţiale. Anul 2000 a fost un incident. Ion Iliescu a câştigat pentru că a avut şansa de a intra în turul doi cu liderul unui partid extremist, Corneliu Vadim Tudor. Acest lucru s-a întâmplat pentru că principalele forţe de dreapta, respectiv CDR şi PNL, au înţeles că trebuie să aibă fiecare candidat propriu.

Situaţia riscă să se repete în 2019. Două noi formaţiuni, USR şi partidul lui Dacian Cioloş, au anunţat că vor avea candidaţi proprii. Sau un candidat comun.

Pus în această ipostază, pe cale de a pierde susţinerea USR, deci şi a protestatarilor, Klaus Iohannis s-a văzut obligat să iasă din izolare şi să acţioneze în forţă. A reluat legăturile cu PNL de data aceasta pe faţă. Riscând să fie acuzat că face politică partizană, a participat la şedinţa Consiliului Naţional PNL.

A fost un act de curaj, o asumare a poziţiei politice pe care trebuia demult să arate public. A făcut-o la Consiliul Naţional PNL, într-o atmosferă somptuos-electorală. S-a cântat imnul României, Klaus Iohannis şi-a pus mâna piept, direct pe inimă, pentru ca apoi să fie aplaudat frenetic.

Vădit emoţionat, Ludovic Orban, după câteva cuvinte de salut, i-a dat cuvântul preşedintelui Klaus Werner Iohannis. Sâmbătă a fost kilometrul zero, punctul de pornire al campaniei prezidenţiale pentru alegerile de anul viitor. În primul său discurs, după un scurt salut adresat liberalilor, preşedintele Iohannis a trecut la atacul direct asupra PSD-ului. Poate că ar fi trebuit să vorbească mai mult de programul comun PNL-Iohannis.

Se pot depista din acest prim discurs, liniile de forţă ale campaniei electorale: direcţia greşită pe care a imprimat-o ţării guvernul PSD, legile justiţiei, şi evident, cazul Dragnea. Nu sunt noutăţi decât în ton. Preşedintele este mai hotărât decât părea în primii trei ani ai mandatului. Se vde că îi place să fie preşedinte, însă imprtant este să dea o direcţie clară României, să-şi prezinte în termeni fără echivoc viziunea politică, socială şi economică.

Cât de mobilizator a fost discursul preşedintelui, cât de mult a contribuit la calmarea spiritelor în PNL? Un lucru de o însemnătate capitală este dacă preşedintele va onora cu prezenţa sa şi alte partide din opoziţie? Va participa la congresul de constituirea a partidului pe care-l înregisterază în aceste zile Dacian Cioloş?

Se va apropia de aceste formaţiuni politico-civice? La alegerile pentru parlamentul European, pentru PNL acestea sunt adversare. Pentru Iohannis sunt un sprijin. Până după euroalegerile din mai 2019 este clar că dreapta nu se poate aduna sub un singur steag, chiar dacă este purtat de preşedintele Klaus Iohannis.