Sub semnul revocării unui simbol

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 iulie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Nodul gordian s-a rupt. După 32 de zile şi câteva ore preşedintele Klaus Iohannis a semnat decizia de revocare din funcţie a şefei DNA.

A fost una dintre cele mai mari dileme cu care s-a confruntat Klaus Iohannis. Dacă nu semna risca să fie acuzat că nu respectă Constituţia. Dacă semna îşi pierdea susţinătorii din zona radicală a dreptei.

Lucru care s-a şi întâmplat.

Imediat după anunţul revocării USR şi-a arătat nemulţumirea ameninţând că va avea propriul candidat la prezidenţiale. Prima măsură luată împotriva preşedintelui: retragerea like-urilor de pe pagina de Facebook.

Nici partidul lui Dacian Cioloş nu a primit fără reproşuri decizia prezidenţială. Şi Mişcarea România Împreună intenţionează să intre cu un candidat propriu în alegerile prezidenţiale. Ceea ce îşi şi dorea. Revocarea lui Kovesi nu este cauza, ci ocazia speculată de Cioloş pentru a se lansa în campania pentru prezidenţiale.

PNL a primit decizia preşedintelui raţional. Şeful statului ca garant al respectării Constituţiei nu a făcut altceva decât să respecte decizia Curţii Constituţionale. Prin urmare, PNL rămâne în continuare alături de Klaus Iohannis.

PSD nu a primit anunţul de revocare cu mare entuziasm. Cel puţin nu a arătat. Cum exact în ziua în care s-a făcut anunţul avea programată o şedinţă prin care lua în discuţie suspendarea preşedintelui, odată ce şefa DNA a fost revocată ar fi fost de aşteptat ca PSD să renunţe la intenţia de suspnedare. Liviu Dragnea a declarat că discuţiile despre suspendare continuă. Preşedintele este acuzat că tergiversează promulgarea legilor adoptate de parlament şi obstrucţionează activitatea guvernului. Cum preşedintele nu face altceva decât să se folosească de prerogativele conferite de Constituţie, PSD nu va putea demonstra uşor că acesta încalcă grav Constituţia.

În linii mari aşa au primit principalele partide vestea despre plecarea celei mai puternice femei din România. Premiată de ambasade, remarcată de presa internaţională, devenită simbol al luptei anti-corupţie, evident că o astfel de personalitate nu se putea afirma decât în cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană. Lucru nu prea greu de dovedit dacă ştiau unde să lovească. Astfel, în mandatul de cinci ani, o lună şi 24 de zile au fost acuzaţi de corupţie 57 de miniştri, din care 38 au fost condamnaţi. Dacă se mai pun la socoteală parlamentarii, primarii, alţi înalţi funcţionari, este uşor de tras concluzia că România este cea mai coruptă ţară din UE.

Laura Codruţa Kovesi a fost, într-adevăr, persoana providenţială pentru asanarea morală a societăţii româneşti. Soarta a fost de partea ei. Dacă îşi desfăşura activitatea în Ungaria nu putea ajunge la performanţele la care a ajuns în ţara noastră. Că nu a fost o simplă partidă de vânătoare se va vedea mai târziu, prin prisma rezultatelor viitoare.

Ceea ce omit susţinătorii externi sunt metodele folosite, mai precis amestecul serviciilor secrete în activitatea de urmărire penală. Acest lucru pune sub semnul întrebării onestitatea activităţii DNA, ca organ de urmărire penală independent.

Revocarea şefei DNA, considerată cea mai puternică şi influentă persoană din România ultimilor ani, va rămâne un episod controversat. O lungă perioadă de timp acţiunile politice, inclusiv alegerile prezidenţiale, se vor derula sub semnul revocării din funcţie a acestei femei misterioase.

Laura Codruţa Kovesi nu a fost un simplu funcţionar al statului, ea a devenit un adevărat personaj. Cine va fi scriitorul care o va imortaliza pentru totdeauna? Printre cei care vor încerca să o transforme în legendă se va număra cu siguranţă şi Mircea Cărtărescu, care a scris pe pagina lui de socializare: „Dacă vei candida vreodată la preşedinţie, voi fi primul care te va vota”.