Săptămâna moţiunii

Scris de Dumitru Păcuraru, 08 octombrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Joi se va da votul pe moţiunea de cenzură. Preşedintele Iohannis s-a grăbit să spună că „săptămâna viitoare vom avea un nou guvern”. Chiar dacă moţiunea va trece, în niciun caz nu se va forma un nou guvern imediat. Sau „de îndată” ca să folosim o expresie la modă luată din limbajul juridic.

Presupunând că toate partidele semnatare se vor ţine de cuvânt, că niciun parlamentar nu va trăda, conform calculelor vor fi mai mult decât suficiente voturi pentru adoptarea moţiunii.

Odată trecută, guvernul este considerat demis, dar continuă să funcţioneze până la formarea unui nou guvern. Procesul poate dura săptămâni în şir.

Dacă există o înţelegere între partide şi toate se ţin de cuvânt, un nou guvern se poate instala într-un timp record. La o astfel de variantă se referea Klaus Iohannis. Pe scurt, Ludovic Orban este desemnat cu formarea guvernului, acesta îşi prezintă echipa, bănuim gata formată, pleacă în faţa Parlamentului, noul guvern este votat, se prezintă în faţa preşedintelui, primul ministru şi membrii guvernului depun fiecare pe rând jurâmântul de credinţă din Constituţie, articolul 82, ciocnesc un pahar de şampanie, se despart cu un zâmbet larg pe faţă şi, de îndată, fiecare la ministerul lui, se apucă de lucru.

Lupta dintre palate încetează, iar campania electorală îşi continuă cursul. Cu Ludovic Orban, de data aceasta prim ministru, şi Klaus Iohannis, preşedinte, PNL organizează mitinguri electorale în marile oraşe, bat ţara-n lung şi-n lat şi alegerile prezidenţiale sunt ca şi câştigate.

Căderea guvernului PSD, formarea unui guvern în jurul PNL, care să rămână şi după alegerile prezidenţiale, cu un Klaus Iohannis reales, nu este atât de simplu de realizat.

Victor Ponta a şi avansat deja varianta unei coaliţii între Pro România, ALDE şi PSD. Cele trei partide au majoritatea parlamentară necesară formării unui guvern, dar atâta vreme cât Iohannis este preşedinte sunt şanse minime de a fi învestit. Mai degrabă, Victor Ponta avea în vedere o victorie a candidatului susţinut de partidul său. Într-adevăr, Mircea Diaconu se află în plutonul doi, dar cu procente mai mici decât Viorica Dăncilă şi Dan Barna.

Este posibil ca Victor Ponta să fi avut în vedere victoria candidatului PSD, Viorica Dăncilă? Puţin probabil. Să se fi gândit la Dan Barna? Şi mai puţin probabil. Victor Ponta avansa varianta unui guvern de stânga cu Iohannis la Cotroceni. Ceea ce presupune amânări după amânări, refuzuri după refuzuri, într-un final intrarea într-o criză ce se poate prelungi până la alegerile parlamentare.

Cel mai simplu, în cazul căderii guvernului Dăncilă, este formarea unui guvern Orban. Dar când s-a ales în politica din România calea cea mai dreaptă? Într-o altă perioadă de criză, prin anul 2009, preşedintele Băsescu a refuzat să-l numească pe Iohannis prim ministru. Este vorba despre celebra „soluţie imorală”, pe vrema aceea Klaus Iohannis fiind propus prim ministru de adversarii lui de acum.

La rândul lui, dacă i se va propune de către o majoritate parlamentară un guvern PSD – ALDE – Pro România are ocazia de a reutiliza formula „soluţie imorală”.

După zece ani fostul preşedinte Traian Băsescu declară că în turul doi îl va vota pe Klaus Iohannis.
Dar să aşteptăm rezultatul votului pe moţiunea de cenzură, mai ales că după datele pe care le are Viorica Dăncilă moţiunea nu va trece.