România Prăjitură

Scris de Dumitru Păcuraru, 12 noiembrie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Am ajuns să o auzim şi pe asta. România este ca o prăjitură. Avem toate ingredientele, dar nu ne iese. Inedita comparaţie nu a fost făcută de un poet. Preşedintele Klaus Iohannis a avut această revelaţie la Paris, în patria gastronomiei. Nu ştiu dacă în Franţa se mănâncă multe prăjituri, în schimb se bea un vin bun la fiecare masă. De la poetul Lucian Blaga ne-a rămas o frumoasă povestioară despre România dodoloaţă. Poetul a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Nu a reuşit să intre în sala Unirii, în schimb fratele său, Lionel, era printre delegaţi şi i-a povestit ce s-a întâmplat înăuntru. La întoarcerea spre casă, trecând pe lângă cimitirul din Lancrăm în care-şi dormea somnul de veci tatăl lor, Lucian îi spune fratelui său: „Ah, dacă ar şti tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din cimitir…”

În timp ce ieşeau din sat aud în noapte un strigăt de copil: “Când dam să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte, un strigăt de copil: Trăiască România dodoloaţă!”. Ce bine că nu a strigat „Trăiască România prăjitură!”

România nu este la fel de dodoloaţă, dar este, totuşi, una dintre cele mai mari ţări din UE. După populaţie se află pe locul şapte, iar după teritoriu pe locul nouă. Lăsând la o parte alţi indicatori nefavorabili, suntem în partea de sus a clasamentului. Deci suntem o prăjitură destul de mare.

Dacă i-a fost sugerată de un consilier comparaţia preşedintelui, ar fi trebuit să o ignore. Dacă i-a venit lui ideea înseamnă că avem un preşedinte cu multă imaginaţie în domeniul gastronomiei. Dar parcă tot nu merge. Cum să fie România o prăjitură? Ce are atât de dulce în ea încât să poată fi comparată cu o prăjitură?

Intră printre ingrediente şi PSD, Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, ALDE, Călin Popescu Tăriceanu? Sau pe ăştia îi scoatem afară din reţetă, nu-i băgăm la cuptor? Ne întrebăm apoi cât de potrivit este într-o prăjitură PNL şi Ludovic Orban. Dar USR, Dacian Cioloş cu partidul său? Intră la grămadă protestatarii din 10 august şi jandarmii? Cei plecaţi din ţară intră cu siguranţă, pentru că lor li s-a adresat.

Desigur, preşedintele a vrut să spună altceva, mult mai simplu. Adică avem toate ingredientele să devenim ceva bun, dar nu există bucătăreasa care să aibă reţeta potrivită. Adică nu avem un proiect de ţară. Prima întrebare care îi vine în minte oricui este de ce nu face însuşi preşedintele respectivul proiect de ţară. Răspunsul imediat este că nu are guvernul său. Dar reţeta nu ar trebui făcută publică?

Poate că nu există. Da, nu există un proiect de ţară al opoziţiei. Jos PSD, jos guvernul, se strigă în stradă. În schimb un proiect de ţară se face într-un cabinet. Se pun idei cap la cap, se studiază efectele măsurilor propuse. Nimic din toate astea. Dacă scoţi din programul PSD majorările de salarii şi modificările la legile justiţiei nu prea mai rămâne nimic.

Atunci din ce bunătăţi să faci prăjitura? Câte idei geniale a avut preşedintele care a câştigat alegerile cu sloganul „România lucrului bine făcut?” O fi avut, dar nu au rămas în conştiinţa colectivă. A iniţiat Pactul Naţional pe Educaţie, după ce preşedintele Băsescu iniţiase şi el, în 2008, un pact pe Educaţie. Vorbe, vorbe goale.

Nu s-a ales nimic. Ce ar putea face preşedintele Iohannis, de altfel fiecare preşedinte, ca să rămână în istorie? Se împlinesc patru ani de la alegerea lui în cea mai înaltă funcţie din stat. Dacă s-ar face o evaluare, pas cu pas, a celor patru ani, probabil ar ieşi ceva la iveală.

Dulce, dar necoaptă. Asta este România în viziunea preşedintelui ei. Dacă tot aducea vorba despre ceva dulce, şi-ar fi putut orna discursul cu versurile lui Eminescu : “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ |ara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor”.