Reconfigurarea scenei politice (4)

Scris de Ionuţ Blăjean, 01 iunie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Nu doar în România alegerile s-au transformat într-un nou început, conducând la resetarea scenei politice. Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 s-au remarcat prin prezenţa masivă la vot. Media în UE a trecut uşor de jumătate atingând 50,97%, un procent rar întâlnit în ultimii 20 de ani. Din acest punct de vedere România s-a înscris perfect în tendinţa alegătorilor din ţările dezvoltate. În Germania s-au prezentat la vot 61,41%.

În Franţa 50,12%, în Italia 54,50%, Spania, 64,30%, în Suedia 54,65%. Luxemburgul, cu 84,10% şi Belgia, cu 88,47% au înregistrat cele mai mari procente la prezenţă.

În Olanda lui Frans Timmermans s-au prezentat la urne 41,90%. Cifre începând cu patru şi trei şi chiar doi s-au înregistrat în ţările estice: Polonia 45,68%, Ungaria 43,36%, ţări precum Estonia, Croaţia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, au avut o prezenţă la urne în jurul sau chiar sub 30%. Acolo ne situau şi pe noi sondajele, la circa 30-35%. România s-a desprins, din păcate doar din acest punct de vedere, de plutonul ţărilor nou sosite în UE. S-a desprins de Bulgaria, veşnicul nostru partener de suferinţă, ambele ţări de la marginea imperiului UE tânjind să fie primite în Spaţiul Schengen.

În ce sens s-a „resetat” scena politică europeană? În sensul că nu s-a conformat scenariul sumbru al câştigării alegerilor de către formaţiunile populiste, zise „suveraniste”. În urma alegerilor din 26 mai, scena politică europeană se menţine pe o linie tradiţională. Popularii şi socialiştii rămân cele mai mari grupuri şi ele vor continua să conducă Europa Unită.

Modificări nu au intervenit nici în ţările „oi negre” ale UE, în Ungaria partidul lui Viktor Orban obţinând un scor ce frizează dictatura, 52,33%, la o prezenţă respectabilă de 43,36%, în timp ce în Polonia, la prezenţă de 45,68%, partidul de guvernământ, partidul care nu respectă independenţa justiţiei, fiind acuzat că încalcă statul de drept, a obţinut 45,38%. Aşadar, doar în România scena politică s-a reconfigurat total, urmând să se „reseteze”.

De o schimbare radicală era nevoie nu doar pentru că PSD s-a aventurat pe terenul minat al Justiţiei, într-o anumită măsură pe bună dreptate, având în vedere existenţa protocoalelor secrete ale SRI cu diverse compartimente ale justiţiei, ci şi datorită modului în care guvernul PSD-ALDE a iniţiat o serie de măsuri anti-economice. Practic coaliţia de guvernare a încercat să-şi cumpere voturile prin măsuri populiste. Creşterea nejustificată a unor salarii din sistemul bugetar, numărul uriaş al funcţionărimii de stat, pur şi simplu a sufocat mediul de afaceri.

Din această cauză este nevoie de un guvern care să îndrepte lucrurile din punct de vedere economic. Chiar dacă rămâne la guvernare, coaliţia PSD-ALDE este obligată să ia măsuri de dreapta. Sigur, ideal ar fi ca după un guvern stângist peste măsură să vină un autentic guvern de dreapta. Sau ALDE să-şi ia în serios partea liberală din programul teoretic. Alegătorii au simţit că ALDE a abandonat liberalismul şi s-a lăsat purtat de valul populismului de stânga.

Nu ştim în ce măsură partidele se vor schimba din punct de vedere politic, însă cu siguranţă este nevoie de o schimbare radicală a modului în care este gândită dezvoltarea economică a României.