Profilul politicianului USR PLUS

Scris de Dumitru Păcuraru, 31 iulie 2021 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Intrând la guvernare în urmă cu mai bine de o jumătate de an, după ce a susţinut guvernul minoritar PNL, instalat după căderea guvernului Dăncilă, încet, încet, se conturează profilul omului politic înregimentat în USR PLUS.   USR PLUS ţine să treacă drept cea mai reformatoare forţă politică din actuala coaliţie de guvernare. Poate că şi este, dar deocamdată ies în evidenţă mai degrabă gafele pe care le fac personajele care ocupă poziţii importante în guvern şi în administraţia publică. 

Tipul politicianului USR PLUS poate fi juxtapus atât peste tipul de politician PSD, cât şi peste tipul de politician PNL, găsindu-se diferenţe fundamentale între ei, atât ca mentalitate, cât şi ca mod de acţiune concretă. PSD-istul, încă de când era FSN-ist, trecea drept un om din popor, apropiat de popor, săritor, dar cam neşcolit.

PNL-istul se deosebea atât de un ţărănist, la fel cum se deosebeşte şi de PDL-ist. Este clar conturată personalitatea politicienilor din UDMR. Cum tipurile acestea de politicieni sunt cunoscute bine, să vedem cam cum este omul politic din USR PLUS. Analizând câteva personalităţi marcante, ceea ce iese în evidenţă este lipsa de compasiune. Fostul ministru al Sănătăţii a evacuat în plină noapte bolnavii dintr-un spital pentru a le face loc bolnavilor de Covid. Primăriţa Clotilde Armand a lăsat gunoaiele neridicate de pe străzile Sectorului 1 din Capitală săptămâni la rând fără să-i pese de sănătatea bucureştenilor. Directorul CFR Călători a lăsat 30 de copii o noapte întreagă într-un tren rămas defect pe câmp.

Lipsa de compasiune la prima vedere pare să atragă după sine o puternică aplecare spre pragmatism, datorită unei gândiri reci, care datorită profesionalismului, pune accent pe acţiuni concrete, profitabile pe termen lung, în beneficiul unui grup social mare. Prin sacrificarea individului, de regulă câştigă societatea în ansamblul ei.

Lucrurile nu stau tocmai aşa. Activitatea publică a membrilor USR PLUS nu creează impresia că am avea de-a face cu mari profesionişti, cu persoane foarte bine pregătite profesional, cu şcoli făcute la termen, cu studii în străinătate, cu diplome de excelenţă etc. etc. Nu ne propunem o analiză în detaliu. Este suficient să constatăm că politicianul de tip USR PLUS este lipsit de compasiune. Ultima întâmplare cu trenul cu cei 30 de copii lăsaţi pe câmp ne duce cu gândul la trenurile pline de deportaţi.

Este de observat, însă, că în trenul respectiv nu erau doar 30 de copii. Vizante, şeful CFR-Călători vorbeşte despre o mie de persoane. Revoltat, Vizante întreba retoric: cum să trimiţi autobuze în plină noapte să aducă un număr atât de mare de persoane?

Dacă nu erau doar 30 de copii de ce mass media, dar şi politicienii, inclusiv premierul Cîţu, de fapt cam toată lumea, aminteşte doar despre grupul de copii? Răspunsul este simplu: pentru că vor să creeze emoţie. În acelaşi timp, accentul pe copii arată că USR PLUS începe să devină un partid care trezeşte antipatie. De la simpla antipatie la repulsie nu este decât un pas.

USR PLUS şi-a bazat strategia pe forţa internetului. Acest lucru l-a făcut să se îndepărteze de realitate, de alegătorii în carne şi oase, până la urmă. Asta este o problemă care, după fuziunea totală, după congresul din 2 octombrie, va trebui rezolvată de Dan Barna şi Dacian Cioloş. Altfel USR PLUS va rămâne un partid de nişă. Iar un partid de nişă înseamnă câteva procente peste pragul electoral, dar nu mai mult de 10 procente.

Dacă criza izbucnită după demiterea ministrului Vlad Voiculescu a fost rezolvată, mai sunt câteva probleme care tind să se transforme în crize: scandalul trenului abandonat în noapte, problema gunoaielor din Sectorul 1 Bucureşti, precum şi problema desfiinţării SIIJ de care se agaţă USR PLUS, mergând până la decizia de a ieşi de la guvernare.

  Am trecut în revistă câteva date concrete legate de modul de acţiune a liderilor USR PLUS, dar tipul omului politic înregimentat în această formaţiune este departe de a-l fi putut desluşi.