Prima prăpastie vizibilă între venituri şi cheltuieli

Scris de Dumitru Păcuraru, 07 septembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

După şapte luni împlinite guvernul se confruntă cu prima criză financiară. Între promisiunile onorate de creştere a veniturlor şi încasările reale la buget s-a creat o primă prăpastie. Şi-a făcut apariţia fantoma crispată care strigă „Nu sunt bani”. Prima salvă de tun au tras-o militarii. În semn de protest faţă de lipsa banilor de salarii la armată ministrul Apărării şi-a dat demisia. A anunţat că sunt asiguraţi doar 72% din suma necesară.

Economia reală se găseşte acolo, în lipsa celor 28 de procente. Promisiunile de creşteri salariale ale PSD s-au învârtit cam pe acolo, spre o creştere de 30%, dacă nu cumva şi mai mult.

Aşa zisa creştere economică de salt de tigru, de aproape 6%, i-a făcut pe guvernanţi să creadă că vor curge bani din cer. Din statistică nu curg pur şi simplu bani. Respectiva creştere este un fel a-ţi fura singur căciula.

O creştere economică fără investiţii este un non sens. Din 80 de miliarde promise prin PNDL au rămas 30 de miliarde. Nici acei bani nu au ajuns încă în economie. Din 18 miliarde s-au alocat 5 miliarde. De unde să se încasese bani la buget?

Ca de fiecare dată se dă vina pe evaziune. Se poate face evaziune când este de unde. Şi bani se pare că au fost în mediul privat, de acolo de unde a venit şi creşterea economică atât de spectaculoasă încât ne-am plasat pe primul loc în Europa.

La această creştere economică au contribuit multinaţionalele din România despre care guvernul spune că nu plătesc taxe şi impozite. Au contribuit şi cele 18 bănci despre care premierul Tudose afirma că nu plătesc taxe şi impozite la buget.

PSD pare să se înece în propriile cifre. A pornit la drum cu promisiuni atât de mari încât i-au speriat pe toţi specialiştii. Primul ministru merge atât de departe încât le dă lecţii reprezentanţilor FMI, spunând că greşesc prognozele din cauză că se bazează pe propriile date, nu pe statistica oferită de guvern.

Cât de departe va merge guvernul de stânga cu promisiunile? Nu există niciun semn că dă în spate. Continuă să promită creşteri salariale, scutiri de impozite pe venituri, fără să încurajeze investiţiile. În felul acesta va creşte în progresie geometrică prăpastia dintre cheltuieli şi venituri. La un moment dat va face buf. Va fi ajutat şi din interior.

Victor Ponta, după înscrierea lui în alt partid, devine cel mai acid, şi oarecum avizat, critic a PSD. Îl atacă direct şi pe Liviu Dragnea. Îl atinge unde îl doare cel mai tare: îl face omul sistemului. Dragnea, zice Ponta, a dat mâna cu Sistemul.

Dar PSD luptă pe mai multe fronturi. Odată se zbate să adune mai mulţi bani şi inventează noi metode de constrângere a firmelor, pe de altă parte introduce taxe noi. Supraacciza pe combustibil va arunca preţurile în aer, în felul acesta anulând efectul majorărilor salariale. A dat cu o mână şi acum încearcă să ia cu două.

În aceste condiţii opoziţia aproape că nu are nimic de făcut. Trebuie doar să aştepte, aşa cum aştepta şi armata care asedia o cetate să se termine apa şi alimentele. Între timp mai arunca şi cu bolovani cu smoală aprinsă în ziduri şi peste ziduri.

PSD-ALDE pare asediat şi din exterior şi din interior. Dar nu cedează. Merge mai departe cu programul său ambi

ţios. Nu se ştie la ce rezultate va ajunge. Sau cât de catastrofal va fi eşecul. Peste o săptămână va fi anunţată rectificarea bugetară. Mihai Tudose zice că va fi pozitivă. Finanţiştii se îndoiesc.