Pregătiri pentru al doilea val

Scris de Dumitru Păcuraru, 23 mai 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Previziuni sumbre. Aproape toată lumea medicală este de părere că va veni şi al doilea val. Covid-19 este un virus rebel, cu mişcări greu de anticipat. Mulţi specialişti vorbesc despre el ca despre o entitate foarte inteligentă care se adaptează foarte rapid la situaţiile din teren. În jurul lui s-au creat foarte multe teorii conspiraţioniste.

Mai rămâne de demonstrat, în stilul celor care cred că pământul este vizitat de extratereştri, că virusul acesta este şi el de origine extraterestră.

Chiar dacă ar fi tot ar trebui căutată o soluţie de a-l ţine sub control.

Va veni sau nu al doilea val, pregătirile trebuie făcute. Le revine guvernelor sarcina de a lua toate măsurile pentru a nu se repeta greşelile făcute la declanşarea pandemiei.

În primul rând ţările nu au acţionat unitar. Fiecare guvern a înţeles să nu se amestece în treburile primelor ţări puternic afectate. Nu a existat un plan comun de acţiune la nivelul Uniunii Europene.

Există acum? Nu s-ar putea spune că pentru al doilea val Comisia Europeană a elaborat un plan comun de acţiune. Sunt doar recomandări.

Se dau cifre, se anunţă miliarde de euro care trebuie pompate în economie pentru a preveni declanşarea unei crize economice. Cifrele avansate la nivelul UE nu corespund cu cele anunţate de fiecare ţară în parte.

Distribuirea fondurilor va fi inegală, aşa cum sunt, de exemplu, şi subvenţiile pentru agricultură.

Ne interesează, desigur, modul în care va ajuta Uniunea Europeană ţările membre, dar adevărul este că fiecare ţară va fi lăsată să se descurce singură. În acest sens trebuie înţelese demersurile pe care le fac instituţiile statului român.

Se înţelege că responsabilitatea cade pe umerii preşedintelui şi ai primului ministru. Un rol important îi revine guvernatorului Băncii Naţionale. Oricâte măsuri s-ar lua, până la urmă totul se reduce la ajutoarele în bani oferite de stat.

Şomajul tehnic a fost un prim colac de salvare aruncat firmelor şi angajaţilor.

Programul IMM Invest este o altă măsură salutată la început cu entuziasm de mediul economic, dar transpunerea în practică lasă foarte mult de dorit. S-ar părea că băncile au ultimul cuvânt şi nu sunt deloc dispuse să rişte nici cea mai mică pierdere. Destinată firmelor mici şi mijlocii, nu s-ar putea spune, cel puţin până în acest moment, că a fost o măsură de succes.

Cu totul altfel se abordează măsurile ce se vor lua pentru susţinerea firmelor mari, cu cifre de afaceri anuale de zeci de milioane de euro. Aici intră marile companii transnaţionale care operează în România. În faţa giganţilor şi ţările mari sunt deseori neputincioase. Firmele mari îşi iau întotdeauna partea leului.

Întâlnirea de la sfârşitul acestei săptămâni dintre preşedinte, premier şi guvernatorul BNR este esenţială.

Întâlnirea ar trebui să fie urmată de o prezentare clară a situaţiei în care se află economia.

În al doilea rând ar trebui stabilit în ce măsură este dispusă Banca Naţională să se implice în susţinerea mediului economic nu doar strict în această perioadă, ci şi în eventualitatea apariţiei celui de-al doilea val de pandemie.

Dacă în cazul pandemiei se poate vorbi despre un prim val şi despre un al doilea val, şi căderea economiei, criza economică provocată, va fi resimţită în valuri. Şi, din păcate, de cele mai multe ori, al doilea val este mai devastator decât primul.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.