Obscurizarea programului de guvernare

Scris de Dumitru Păcuraru, 06 octombrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Programul de guvernare devine din ce în ce mai obscur. Cu excepţia ministrului Muncii, care declară orice cu o seninătate de copil care crede că barza aduce copiii, restul miniştrilor au o anumită jenă să explice măsurile luate. Primul ministru se salvează printr-un soi de glume situate între indecenţă şi bancurile din timpul comunismului.

Însuşi preşedintele PSD a renunţat să mai explice cu creionul în mână cum stă treaba cu economia care creşte fără să se facă investiţii. S-a găsit o soluţie miraculoasă şi pentru un nivel de trai superior celui de anul trecut: creşterea salariilor şi mărirea concomitentă a preţurilor. Astfel că având mai mulţi bani şi cumpărând mai puţină marfă s-a constatat că poporul este mai mulţumit.

Dacă nu s-ar isca atâtea scandaluri paralele, cele mai multe pe teme de filme poliţiste, s-ar vedea mai limpede nemulţumirile în creştere ale sindicatelor. După o perioadă de acomodare la politica demagogică a unui partid care stăpâneşte arta manipulării cu tot mai multă îndemânare, liderilor sindicali li s-a luat ceaţa de pe ochi. Au descoperit că guvernul dă din traista altora, punga lui fiind tot mai goală.

Adormite ani de zile, protestele sindicale promit să redevină la menirea lor: să apere interesele sindicaliştilor. În funcţie de amploarea pe care o vor lua protestele se va regla politica socială a guvernului. Se pare însă că s-a mers prea departe. Fenomenul Olguţa a depăşit faza paranormalului. Atenţia revine la frigiderul care adăposteşte mâncare mai puţină la un preţ mai mare. Ce-am avut şi ce-am pierdut?

Liniştea socială este la fel de tulburată de aşa-zisele dezbateri pe legile Justiţiei. Sub masca dezbaterii publice se duce o luptă teribilă pentru control şi influenţă. Nici aici lucrurile nu sunt deloc clare pentru cetăţeanul de rând. De cele mai multe ori înţelegerea se reduce la conflictul inter-personal dintre Liviu Dragnea şi şefa DNA.

Marea masă a poporului înţelege pe de o parte că Liviu Dragnea vrea să scape de probleme sale juridice, în timp ce altă parte înţelege că Laura Codruţa Kovesi lichidează adversarii politici ai preşedintelui. Vocea specialiştilor, magistraţii, juriştii, nu se aude din cauza vacarmului. Nici parlamentarii obişnuiţi nu au nicio părere proprie. Adică au, dar au ajuns să nu mai fie de acord. Vor vota aşa cum va dicta conducerea partidului. Ce va ieşi nu se ştie. Un nou experiment.

Mai există o pistă despre care nu se ştie dacă este falsă sau constituie chiar cheia de înţelegere a situaţiei reale în care se află România: serviciile secrete. În ultima perioadă, de la dezvăluirile despre rolul pe care l-a jucat SRI în procesele penale pe marginea corupţiei, instituţia care ar trebui să fie cea mai titrată dintre toate instituţiile, se află în mijlocul unor scandaluri. Foştii lucrători ies în spaţiul public şi povestesc despre lucruri îngrozitoare care nu fac parte din sarcinile legale ale SRI.

Se rostesc iarăşi cuvinte grele: poliţie politică, amestec în problemele partidelor, ofiţeri acoperiţi, încercare de subordonare a Justiţiei pe care la un moment dat SRI a dorit să-i fie „câmp tactic”. Cu greu găseşti o instituţie care funcţionează la parametri normali. Cauza nu este greu de găsit: politicile publice greşite ale unei coaliţii care a promis mult şi chiar face mult, însă total greşit. PSD începe să semene cu el însuşi, din primii ani de după revoluţie. Un politician de factura lui Ion Iliescu ar spune că este vorba despre o „restauraţie”.