Moment de răscruce

Scris de Dumitru Păcuraru, 12 iulie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ceea ce părea un simplu capăt de drum al unei cariere fulminante se trasformă într-o răscruce de drumuri. La o zi de la plecarea din fruntea DNA, Laura Codruţa Kovesi primeşte o ofertă din partea unui partid.

Dan Barna a ţinut să declare că i-a propus doamnei Kovesi să candideze la prezidenţiale din partea USR. Preşedintele USR lasă să se înţeleagă că nu a fost refuzat. Acest lucru schimbă din temelii percepţia asupra relaţiilor dintre partidele din zona dreptei. Aflate în opoziţie, PNL, USR şi PMP nu au reuşit să dea nici cel mai mic semnal că intenţionează să-şi unească forţele pentru a înregistra o victorie comună împotriva PSD. Ceea ce le unesc sunt temele abordate. PNL şi USR, mai puţin PMP, şi-au făcut din susţinerea independenţei justiţiei punctul principal de acţiune politică. Cele două partide se întrec să atace PSD, în punctul considerat cel mai vulnerabil. De aproape doi ani, zi de zi, coaliţia de guvernare este acuzată că vrea să-şi subordoneze justiţia.  În acest sens principalul argument este că modificările aduse legilor justiţiei sunt făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de problemele penale.

Demersurile făcute pentru revocarea şefei DNA au fost considerate parte a planului PSD-ALDE de sudordonare a justiţiei. Odată ce Laura Codruţa Kovesi  acceptă, în principiu, să intre în viaţa politică, modifică întreaga logică a confruntărilor politice de până acum. Rezultă că şefa DNA nu a fost echidistantă faţă de partide, iar USR nu este străin de o înţelegere obscură cu DNA.

Dacă se cere independenţa procurorilor este normal, prin simetrie, să existe şi o independenţă a partidelor faţă de sistemul juridic. USR încalcă acest principiu. La fel şi proaspăt revocata şefă a DNA.

Dar din punct de vedere politic lucrurile încep să fie ceva mai complicate. PNL se vede pus în situaţia de a fi singurul susţinător al candidatului prezidenţial Klaus Iohannis. Preşedintele poate fi văzut de acum înainte ca adversar al Laurei Kovesi. Poate fi invocată şi intenţia de răzbunare din partea fostei şefe DNA. Domnule preşedinte, dumenavoastră m-aţi revocat, eu vă concurez la viitoarele alegeri prezidenţiale!

   Situaţia nou creată obligă PNL să abordeze o nouă retorică. Încet, încet, liberalii vor abandona zona justiţiară, golită de sens prin repetiţie, şi se vor preocupa de alte teme. De pildă se vor strădui să schiţeze un program de guvernare, în centrul căruia să se afle problemele economice.

În felul acesta PNL va deveni mai interesant, mai atractiv. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a fost preferat în locul lui Victor Ponta tocmai pentru că era neamţ, deci ordonat, calculat, bun gospodar. Nimeni nu şi-a imaginat că se va arunca în bătălia pentru „statul de drept”, tema populistă a lui Traian Băsescu.

Justiţia are exact atâta independenţă pentru cât înţeleg că trebuie să lupte pentru ea magistraţii. Nu oamenii politici, nu strada, nu un partid ca USR, nu preşedintele ţării pot oferi garanţia independenţei justiţiei. Cinstea, onestitatea, buna pregătire profesională a magistraţilor, procurori şi judecători, sunt cheia implementării unui sistem juridic modern, independent, pus în slujba dreptăţii.

Au fost foarte mulţi procurori şi judecători care au reuşit să nu se compromită, să facă dreptate şi pe baza codurilor penale comuniste. PNL, având deja doi adversari, PSD şi USR, trebuie să înţeleagă că nu codurile penale sunt problemele care îşi aşteaptă rezolvarea din partea lui.

Klaus Iohannis şi PNL pot reuşi abordând teme reale, sociale şi economice. În rest, nu este vorba decât de jocuri politice sterile.