Alegerile europene, faza pe semnături

Scris de Dumitru Păcuraru, 11 martie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Partidele care depun liste pentru Parlamentul European au o notă comună: dispreţul reciproc. Majoritatea formaţiuni noi, înfiinţate fie din facţiuni rupte din cele două partide mari, PSD şi PNL, ca ALDE şi Pro România, fie pornind de la zero ca USR şi PLUS, au depăşit demult limita de adversitate. Mânate în luptă de ură, incapabile de dialog, partidele anului 2019 au un singur obiectiv major: distrugerea, anihilarea celui care ar trebui să-i fie simplu adversar nu duşman de moarte.

Aşa stând lucrurile şi poziţionarea lor faţă de valorile pe care le presupune apartenenţa la Uniunea Europeană este foarte diferită. Ceea ce reprezintă „statul de drept” pentru PNL nu este valabil pentru PSD. Se înţelege că şi pentru celelalte partide lucrurile stau la fel. „Independenţa justiţiei” este într-un fel înţeleasă de USR, în alt fel de ALDE. Nici unii, nici alţii nu cred în propriile convingeri, rostite de dragul celor care-i ascultă. :i pe care vor să-i atragă de partea lor.

Să nu se creadă că PNL a ajuns cu adevărat susţinătorul procurorilor în varianta DNA sau a amestecului SRI în treburile judiciare. Şi-a găsit doar o nişă, un ascunziş din care poate trage în PSD cu toate armele. „Justiţia independentă” în varianta PSD ascunde la fel de multe capcane politice.

Restul partidelor nu fac altceva decât să cânte variaţiuni pe aceleaşi teme dictate de cele două partide mari. Uneori se inversează rolurile. Partidele mari împrumută de la partidele mici subiecte, teme de dezbateri care reuşesc să se extindă la nivel naţional. Întrebarea fundamentală este cine reuşeşte să adune roadele? În coşul cărui partid se adună voturile în cazul Laura Kovesi? Din campania dusă împotriva procurorilor, dar şi din campania dusă de procurori împotriva ordonanţei PSD, indiscutabil se câştigă de cineva capital electoral? Cine câştigă respectivul capital? În niciun caz PSD sau ALDE. Cu siguranţă nici PMP sau Pro România. Campania anti-Kovesi şi anti-procurori aduc voturi pentru susţinători. Mai multe pentru USR-PLUS sau pentru PNL?

La astfel de întrebări încearcă să răspundă strategii electorali. Evident, caută răspunsuri pe întrebările care-i frământă pe candidaţi. O astfel de întrebare este: ce să fac pentru a cuceri alegătorii?

Dar în această fază a campaniei electorale altele sunt preocupările echipelor alcătuite ad-hoc de partide. În această perioadă se adună semnăturile necesare pentru înscrierea la alegeri. Şi nu sunt puţine. Sunt de ordinul sutelor de mii. Pe de o parte nu a început în mod oficial campania, pe de altă parte alegătorilor li se cere să semneze pentru susţinerea unui partid. În mod indirect a început campania electorală.

Pentru partidele fără structuri în teritoriu este destul de dificil să adune mii şi mii de semnături. În acelaşi timp partidele sunt obligate să ia contact direct cu alegătorii. Vor învăţa ceva din aceste întâlniri?

De fapt, alegătorul român nu prea ştie ce înseamnă Parlamentul European. Nu ştie la ce să se aştepte din partea europarlamentarilor. Instituţiile europene, Consiliul European, Parlamentul European, sunt noţiuni abstracte. De aici şi slaba prezenţă la vot.

Absenteismul la rândul lui favorizeaă partidele mari, care au organizaţii în fiecare judeţ, în fiecare oraş, în fiecare comună. O slabă prezenţă la vot va fi în beneficiul PSD. Pentru a depăşi acest handicap, restul partidelor vor face o campanie mai agresivă, vor încerca să lămurească oamenii să se prezinte la vot. Strângerea de semnături este doar faza incipientă. Adevărata confruntare încă nici nu a început.