Alegerile anticipate, o soluţie logică

Scris de Dumitru Păcuraru, 30 noiembrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

A cheltuit guvernul PSD banii fără discernământ, ca un beţiv ce se opreşte la cârciumă cu banii de salariu? Este chiar atât de dezastruoasă situaţia financiară lăsată în urmă de PSD? În sfârşit, se face o analiză corectă a cifrelor, fără niciun interes politic din partea noului guvern?

Florin Cîţu, noul ministru al Finanţelor, nu este deloc încântat de activitatea predecesorului său.

După cum prezintă situaţia din minister, Eugen Teodorovici pare un aventurier, un jongler al cifrelor care a aruncat cu bani unde credea că se pot scoate voturi. După analizele lui era posibilă şi majorarea salariilor bugetarilor şi creşterea pensiilor cu 40% anul viitor.

De fapt, în programul de guvernare cu care a câştigat alegerile din 2016, PSD promitea dublarea pensiilor la sfârşitul mandatului de patru ani. Şi s-a ţinut de cuvânt aruncând însă povara în cârca următorului guvern. Cu ce preţ? Ne spun oficialii Băncii Naţionale, explică diverşi analişti economici şi nu în ultimul rând primul ministru Orban, preşedintele Iohannnis, ministrul de Finanţe. Cu un preţ care depăşeşte posibilităţile economiei.

Cu alte cuvinte, PSD a cheltuit mai mult decât s-a produs.

Dacă ar fi fost vorba doar despre pensii ar fi fost de înţeles. Dar de ce să dublezi, să triplezi salariile bugetarilor, fără să faci întâi restructurări? De ce li s-a dat voie celor din administraţia publică locală să-şi fixeze salariile? Răspunsul este simplu: ca să voteze PSD. Iar beneficiarii nu au votat PSD nici la alegerile europene, nici la alegerile prezidenţiale.

Aşadar, nu a fost pentru cine s-a pregătit, ci pentru cine s-a nimerit. PSD a făcut eforturi inutile. Alegătorii nu pot fi cumpăraţi atât de uşor. În schimb pot fi pierduţi foarte uşor dacă le iei ce odată li s-a dat. Guvernul PDL a tăiat salariile bugetarilor şi a pierdut. De acelaşi lucru se teme acum PNL.

Dacă PNL ia ce a dat PSD va plăti electoral la următoarele alegeri. Guvernul Orban critică măsurile populiste luate de PSD, dar nu le poate anula. Cel puţin până după alegerile locale şi parlamentare. Locale vor fi în iunie, iar parlamentarele în toamnă. Este o perioadă lungă în care nu se pot face mişcări  bruşte.

  Pentru a scurta perioada, în beneficiul economiei, dar şi din motive electorale, PNL, preşedintele şi partidele care susţin guvernul, doresc alegeri anticipate. Ele ar putea avea loc prin martie, cu condiţia să se găsească modalitatea de a fi declanşate. Trebuie să cadă două guverne consecutiv, iar preşedintele să dizolve parlamentul. Adică parlamentarii ar trebui să voteze de două ori plecarea lor acasă.

Cei de la PSD nu o vor face pentru că ştiu că nu mai prind un mandat. Pro România joacă în continuare duplicitar. Vor trebui găsiţi „trădători” din cele două partide cărora să li se promită ceva, fie funcţii, fie includerea pe locuri eligibile pe listele PNL.

Soluţia ideală pentru PNL, precum şi pentru USR, sunt alegerile anticipate. Şi PMP are siguranţa, dată de rezultatele de la euroalegeri şi prezidenţiale, că va trece pragul electoral. ALDE este posibil să nu mai intre în parlament decât cu condiţia să intre într-o alianţă cu Pro România. Sau să se lase absorbit de PNL. Parlamentarii de la Minorităţi intră în parlament din oficiu, dar UDMR este din ce în ce mai mofturos.

  În aceste condiţii este greu să realizezi o majoritate care să voteze de două ori căderea guvernului. Este greu, nu însă imposibil. Amânarea acestui proces, până la urmă firesc, s-ar putea să fie în detrimentul PSD. Opunându-se alegerilor anticipate s-ar putea ca până la toamnă partidul lui Viorica Dăncilă să se subţieze până spre 10%-15%.

Alegerile anticipate, organizate în martie, sunt ca o operaţie făcută la timp care salvează bolnavul.