Abilitate politică şi şmecherii

Scris de Dumitru Păcuraru, 12 septembrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Subiectul care se impune de la sine, ca fiind decisiv pentru supravieţuirea guvernului Dăncilă, se situează undeva între abilitate politică, diplomaţie şi şmecherie, dar şi undeva la graniţa dintre lipsa de loialitate şi loviturile sub centură. Depinde din ce unghi priveşti desfăşurarea evenimentelor şi de partea cui eşti.

Ca membru sau simpatizant ALDE este greu să accepţi modul şmecheresc în care a fost ales Teodor Meleşcanu preşedinte al Senatului.

Ca membru sau simpatizant PSD nu poţi să nu apreciezi abilitatea politicianului Viorica Dăncilă de a racola o importantă figură din ALDE.

Negocierile continuă. PSD are nevoie ca de aer de câţiva membri ALDE care să accepte să intre în guvern pentru a evita votul din parlament pentru restructurarea guvernului.

Partidele de opoziţie văd lucrurile altfel. Văd două partide care au mers pe acelaşi drum aproape trei ani, s-au despărţit brusc şi au început să se certe.

Nimic nou. Toate coaliţiile de guvernare din România au sfârşit în felul acesta, ba chiar mai rău. Nicio alianţă nu a rezistat un mandat întreg. Toate s-au spart pe la jumătatea drumului, începând cu CDR, o aglomeraţie de partide de dreapta şi de stânga în mandatul 1996-2000, continuând cu Alianţa „Dreptate şi Adevăr” în mandatul 2004-2008, în care PNL, prin Tăriceanu, a scos miniştrii PD din guvern, pentru ca între 2008-2012 să vină rândul PDL să încerce o încuscrire cu PSD, care, de asemenea, nu a mers.

A venit rândul USL, după alegerile din 2012. Prietenia strânsă dintre PSD şi PNL fiind spartă de Crin Antonescu, a venit vremea ca Tăriceanu să sară în ajutorul PSD, înfiinţând rapid un partid, ALDE, format din foştii PNL-işti. Acum, iatc, acelaşi Tăriceanu care a salvat guvernul Ponta dă o lovitură PSD-ului ieşind de la guvernare într-un moment crucial, în pragul alegerilor prezidenţiale.
Lupta dintre micul partid al lui Tăriceanu şi marele partid condus de Viorica Dăncilă nu seamănă nicidecum cu lupta dintre David şi Goliat.

ALDE, mai degrabă înclinat să joace rolul buturugii mici care răstoarnă carul mare, s-a izbit de rezistenţa unui politician destul de abil. După victoria repurtată în Senat, Viorica Dăncilă a negociat cu trei parlamentari ALDE, oferindu-le câte o funcţie de ministru. Aceştia au acceptat, iar premierul a trimis urgent propunerile către Cotroceni.

Asta se cheamă că ALDE nu a ieşit de la guvernare. Tăriceanu nu a avut forţa lui Crin Antonescu, dar nici ALDE nu este PNL. Fiind un partid cu un număr mic de parlamentari, este o victimă uşoară.

Zice Viorica Dăncilă: ce o să facă dl. Tăriceanu? O să-i excludă pe toţi din ALDE? Acum pisica, încă vie şi gata de un nou atac, este aruncată în curtea Palatului Cotroceni. Dacă preşedintele acceptă propunerile mai este nevoie de votul parlamentului? Klaus Iohannis, desigur, va refuza, ca să nu pară inconsecvent. Se va recurge la Curtea Constituţională? În caz că miniştrii vor fi acceptaţi le va fi recunoscută apartenenţa la ALDE şi astfel nu se modifică structura politică a guvernului?
Viorica Dăncilă nici nu mai are nevoie de ALDE. Are nevoie de parlamentarii ALDE.

Dacă va reuşi să adune 233 de parlamentari nici nu mai are motive să nu meargă în parlament pentru votul pe restructurarea guvernului.

Este o situaţie nemaiîntâlnită. Lucurile sunt atât de încurcate încât Curţii Constituţionale îi vor trebui luni de zile să le descurce. Se mai poate întâmpla şi altceva. O revoltă în ALDE împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu. Nu este exclus să rămână fără partid. Aşa cum a rămas Victor Ponta. Aşa cum a rămas până la urmă Crin Antonescu fără PNL, iar Traian Băsescu fără PDL. Partidele, chiar dacă par conduse de lideri autoritari, trec dintr-o mână în alta.

Mai este ceva ce merită remarcat: Viorica Dăncilă l-a propus pentru funcţia de ministru de Interne pe un fost consilier al preşedintelui Klaus Iohannis. Îl va refuza? Joacă abil Viorica. Sau are o minte foarte ascuţită în spate.