Unul din trei români este expus riscului de sărăcie

Scris de Vasile Gherman, 11 iunie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Comisia Europeană a prezentat, recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2019, în care defineşte orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. În acelaşi document, Comisia face o analiză a situaţiei din România. Potrivit acestei analize, unul din trei români este expus riscului de sărăcie. În ciuda îmbunătăţirilor recente, ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor rămân ridicate, iar disparităţile regionale se accentuează. Un român din trei continuă să fie expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă. Calitatea şi acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distribuţia teritorială a acestora este inegală şi necorelată cu nevoile specifice ale comunităţilor. Numai aproximativ 20 % din unităţile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate. De obicei, serviciile sunt concentrate în zonele mai bogate sau în zonele urbane, deşi ele sunt cele mai necesare în zonele şi regiunile mai sărace, rurale. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, de educaţie, de sănătate şi a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabilă a diferitelor grupuri defavorizate.

Lucrătorii zilieri lipsiţi de protecţie socială

Persoanele cu handicap nu beneficiază decât de sprijin limitat pentru a duce o viaţă independentă şi pentru a avea acces la un loc de muncă. Se constată foarte puţine progrese în ceea ce priveşte situaţia comunităţii rome. Rata privării de locuinţă este cea mai ridicată din UE şi are un efect negativ asupra incluziunii sociale. Politicile în domeniul locuinţelor sunt descentralizate fără să existe însă un cadru strategic, iar resursele financiare lipsesc adesea în comunităţile sărace. Indicatorul social de referinţă utilizat ca bază pentru calcularea majorităţii prestaţiilor sociale nu a fost actualizat din 2008 şi s-a depreciat considerabil în comparaţie cu salariul minim. Ca urmare, ratele sărăciei în rândul persoanelor cu o intensitate scăzută şi foarte scăzută a muncii au crescut cu 50 % din 2010 până în prezent. În plus, lucrătorii cu contracte de muncă atipice nu beneficiază de o protecţie socială adecvată. Unul din trei lucrători cu contracte de muncă atipice este expus riscului de deprivare materială severă. Lucrătorii zilieri şi sezonieri nu au acces formal la prestaţii sociale de şomaj, de maternitate, de accident şi de accident de muncă. Punerea în aplicare a reformei privind venitul minim de incluziune, iniţiată în 2016, care ar spori acoperirea şi caracterul adecvat al prestaţiilor sociale, a fost din nou amânată până în 2021, scrie în documentul prezentat de Comisia Europeană, în cadrul Semestrului european 2019 – Pachetul de primăvară.

V. Gherman

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.