Lasatul secului la Casa de Cultura din Baia Sprie

Scris de Vasile Gherman, 14 noiembrie 2011 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Asociatia Culturala Vatra Satului Chiorean, in colaborare cu Casa de Cultura din Baia Sprie, au organizat jocul traditional de Lasatul Secului. Evenimentul s-a desfasurat la Casa de Cultura, ocazie cu care s-au distrat cetatenii din urbe si imprejurimi, in frunte cu primarul Vasile Dorin Pasca.

Pe strazile urbei, femei cu cosercile pline cu bunatati, iar barbatii cu sticla de horinca si vin in mana, o parte dintre ei imbracati in frumosul port popular, treceau in liniste si se indreptau spre lacasul cultural din localitate, lasand pentru o clipa impresia ca suntem in satul traditional unde se pregateau de dansul la sura sau dansul cosercilor. Atmosfera de mare sarbatoare, mai ales ca din cladire se auzeau acordurile de instrumente muzicale cu care instrumentistii isi pregateau cetera, gorduna sau acordeonul.

Multa voie buna si distractie

Continuand traditia initiata in urma cu trei ani, directorul institutiei culturale din Baia Sprie, Andrei Barbos, impreuna cu invitatii sai au marcat acest moment al inceperii Postului Nasterii Domnului cu multa voie buna si distractie. „A dat Dumnezeu sa fie zi de bucurie si de omenie. In proiectul Asociatiei Culturale Vatra Satului Chiorean, in colaborare cu Ansamblul „Dor Calator”, beneficiem de sprijinul autoritatilor locale, cu toate ca e criza, incercam sa supravietuim. Uitam sa ne adunam in colectivitati si sa prosperam. Cei mai multi ne spun cum nu se poate. Vin si vor sa distruga un demers constructiv. Atunci cand este omenie si sinceritate foarte multe se pot cladi si fara bani europeni. Spiritul satului este important si vrem sa fim europeni, dar uitam de spiritul de comunitate. Avem de toate si nu suntem saraci, numai ca nu comunicam. Propunem revitalizarea jocului traditional. La Vergel ne adunam sa petrecem si sa cantam. Actiunea nu s-a dorit a fi un spectacol, ci o intalnire ca la sura satului. Jocul la sura se poate face si fara bani. Mesajul transmis este continuitatea activitatilor stramosesti pentru ca nu avem viitor fara trecutul traditiilor”. Cu aceste vorbe a inceput manifestarea culturala directorul Andrei Barbos.

Pe vremuri, jocul la sura era o adevarata institutie a satului traditional, prin implicarea intregii comunitati rurale. Initierea tinerelor fete si a feciorilor in jocul satului era un episod indrumat si observat cu interes de batrani. Desigur, factorii civilizatori au transformat in istorie aceste traditii ale satului. In prezent se incearca salvarea lor in cadrul unor manifestari spectaculare, care trebuie sa imbine nevoia de divertisment cu promovarea culturii traditionale. ~nainte de intrarea in postul Craciunului, cetatenii au tinut sa marcheze lasatul secului prin joc si voie buna, dar si prin prepararea unor mancaruri de dulce la care vor renunta timp de 40 de zile. Traditiile populare cu cele religioase au fost imbinate la aceast eveniment care a vrut sa marcheze si intrarea in postul Craciunului, atunci cand crestinii vor renunta la mancarurile preparate din carne, oua, branza sau lapte.

Horinca, vin, placinte, gogosi, sarmale, prajituri…

De la petrecere nu au lipsit cosercile cu bunatati, insa nu s-a renuntat la celebrele placinte si gogosi. Aproape fiecare participant a fost servit cu aceste specialitati, dar oamenii au putut degusta si din bunatatile preparate din carne, branzeturi sau prajituri aduse de alti localnici. Fecioru’ lui Pasca din Fauresti, ajuns birau (primar) in Baia Sprie, l-a sprijinit pe directorul Casei de Cultura, Andrei Barbos, aducand pentru toata lumea sarmale si vin bun pentru a se cinsti cu totii. Atmosfera a fost intretinuta de Ansamblul „Dor Calator” al Casei de Cultura din Baia Sprie avand in componenta taraful traditional compus din instrumentistii Victor Ciucur, Valentin Bechi, Claudiu Trifu si Vasile Ciucur, solistii vocali Andreea Tihovan, Bianca Birda, Margareta Cucuiet si Andrei Barbos. Grupul de dansatori, instructor Ionica Lar, au prezentat o suita de jocuri din Codru, feciorescul din Campia Transilvaniei, roate, joc de Crihalma prezentat de fete si multe altele. Latureni, la aceasta actiune au fost componentii Ansamblului „Strugurelul” din Cicarlau, instructor coregraf, Marius Coste. Cu totii au pregatit momente artistice specifice evenimentului, care au incantat auditoriul. Taraful Casei de Cultura a ridicat lumea de pe scaune, incingandu-se cu totii la joc. Cel care a dat tonul acestui moment a fost primarul Dorin, cu sotia Gratiela, apoi au urmat ceilalti participanti la distractie. Artistii prezenti la aceasta petrecere au facut uitata absenta solistei vocale Larisa Uta, o artista valoroasa dar lasata in anonimat de folcloristii nostri judeteni, insa apreciata la nivel national. Nu spunem acest lucru numai sa ne aflam in treaba, ci artista ansamblului din Baia Sprie a confirmat acest lucru, la ultimele doua prezente nationale unde a incantat prin interpretarile sale. A castigat trofeul la Festivalul Folcloric „Luta Iovita” de la Caransebes si cel de la festivalul folcloric bihorean. In plus, artista noastra a prins unul din cele sapte locuri pe Transilvania a Academiei „Gheorghe Dima din Cluj”.

Jocul inseamna consacrare si elibeare de rau

Obiceiul cu jucatul si cantatul inainte de postul Craciunului, e vechi de ani de zile si se spera ca urmasii lor sa-l duca mai departe. De azi se aplica restrictiile alimentare, iar oamenii spun ca este nevoie de o perioada de liniste, in care se vor invata si apoi se vor canta traditionalele colinde. Despre acest moment si semnificatia jocului a vorbit participantilor la evenimentul din Baia Sprie, etnologul Pamfil Biltiu: „Este o mare sarbatoare aici in Baia Sprie, unde Andrei Barbos ne-a unit sub semnul culturii. Jocul este cel care marcheaza despartirea nostra de post. Jocul inseamna consacrare, inseamna eliberare de rau. La vergel se joaca pana la ora 12, iar apoi se petrece cu bautura si mancaruri”, spune Pamfil Biltiu. Acesta a mai vorbit despre semnificatia postului, a purificarii, a rugaciunilor si a colindelor care ne innobileaza si face sa coboare pacea si linistea.