Sedinta Comisiei de aplicare a legilor fondului funciar de ieri a fost una maraton, fiind depuse spre analiza aproape 100 de dosare. Multi dintre solicitantii de terenuri au cerut sa primeasca despagubiri in bani si nu alte suprafete. O parte dintre petenti si-au incercat doar norocul pentru ca ei au depus cereri de retrocedare a unor terenuri, dar nu au acte care sa dovedeasca dreptul de proprietate. Ei urmaresc de fapt sa apeleze la instantele de judecata care, in multe cazuri, le da castig de cauza.

La intalnirea de ieri au fost prezenti prefectul judetului, Sandu Pocol, subprefectul Gyöngyike Böndi, reprezentati ai Directiei Agricole, Directiei Silvice, Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara, primari si viceprimari.

Membrii Comisiei judetene de aplicare a legilor fondului funciar au analizat cererile privind validarea terenurilor agricole ale unor cetateni din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Remetea Chioarului, Farcasa, Coroieni, Borsa, Coas, Sisesti, Rona de Jos si Basesti.  Multe din dosarele de retrocedare a terenurilor agricole au avut ca obiect solicitarea de plata a despagubirilor din partea proprietarilor. Unele cereri sunt indreptatite, dar altele sunt sub semnul intrebarii.

La Farcasa, de exemplu, suprafata nu poate fi retrocedata, fiind vorba de pasunea comunala, a spus reprezentnatul Comisiei locale. Subprefectul a subliniat insa ca legea nu interzice retrocedarea in acest caz. Un alt caz pentru care s-a votat acordarea de despagubiri este legat de un teren situat in centrul localitatii, mai exact cel pe care este amplasat caminul cultural si curtea. Proprietarii au refuzat 10 alte oferte si in final s-a propus sa se acorde despagubiri banesti. Si la Sarasau proprietarii au refuzat orice alt amplasament propus de Comisia locala optand pentru despagubiri in bani. Situatii similare s-au semnalat si in Sighetu Marmatiei, unde Protopopiatul greco-catolic ucrainean a cerut acordarea  despagubirilor banesti pentru o suprafata de 11,7 ha. In aceste conditii, nu e de mirare ca suprefectul Böndi a exclamat< “Maramuresenii nu mai vor pamant, ci bani”.

Parohia Ortodoxa Botiza a solicitat teren fara a prezenta acte

In mod paradoxal, din multele dosare inaintate Comisiei judetene un numar insemnat de cereri s-au intocmit “la plesneala”, in sensul ca se solicita reconstiturea dreptului de proprietate fara a depune la dosar acte care sa probeze calitatea de mostenitor si nici documente legate de amplasamentul solicitat. Situatii de acest gen s-au inregistrat la Bocicoiu Mare si Borsa.

“Nu se specifica suprafata cu care a fost improprietarita persoana si exista dubii si asupra filiatiei”, a mentionat unul din membrii Comisiei judetene. Anomalii s-au mai descoperit la unele dosare din Remetea Chioarului, cand Comisia locala a propus validarea, iar cea judeteana a respins cererea, deoarece persoanele in cauza nu au probat dreptul de proprietate.

Intrebat de prefectul Sandu Pocol cum este posibil asa ceva, un membru al Comisiei judetene i-a raspuns< “Nu suntem de vina de prostiile pe care le fac comisiile locale”. Si totusi, chiar daca aparent aceasta procedura nu are nicio logica, fiind pusa pe seama nestiintei solicitantilor, nu este asa. Oamenii nu actioneaza bazandu-se pe noroc, conform zicalei “incercarea moarte n-are”. Principiul este altul. Ei stiu ca cererile se invalideaza, dar ulterior apeleaza la instantele de judecata si chiar castiga, a precizat unul din specialistii prezenti in sala. El a mai semnalat o anomalie< faptul  ca procesul verbal de punere in posesie este datat de comisiile locale inainte de data la care are loc sedinta Comisiei judetene, cand de fapt se da verdictul. In urma acestei sesizari procedura de lucru va fi schimbata pentru a se evita “smecheriile de pe traseu”.

In finalul sedintei, Parohia Ortodoxa Botiza a solicitat 37 de ha de teren cu vegetatie forestiera, insa nu a prezentat niciun act pentru a face dovada proprietatii. Reprezentantul acesteia a cerut amanarea dosarului, motivand ca actele sunt in Arhivele Nationale. Tot ieri au fost validate mai multe amplasamente pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit pe baza unor hotarari judecatoresti.

[]

CCR a decis că articolul care prevede reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstitutional, la fel si articolul care prevede recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, în schimb reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este constitutională.

Potrivit Art. 9 din legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, declarat neconstitutional, “de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum si indemnizatia de însotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminuează cu 15%”, De asemenea, acelasi articol declarat neconstitutional spune că ”la determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum si a indemnizatiei de însotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei”.
Din legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a fost declarat neconstitutional art. 1. litera c). Acesta spune: ”La data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare”, lit c) referindu-se la ”pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor si judecătorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale”.
CCR a stabilit că reducerea salariilor bugetarilor cu 25% nu încalcă Constitutia.
Argumentatia retinută în motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunică Presedintelui României, presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Motivatie de judecator CCR

Judecătorul CCR Ion Predescu a declarat vineri că pensiile nu pot fi reduse, deoarece reglementează un fenomen “pentru munca trecută” si sunt comparabile unei “haine”, adică nu poti să tai o mânecă, atunci când ea este făcută cu două.
Întrebat care au fost ratiunile pentru care s-a decis că pensiile nu pot fi tăiate, dar salariile da, judecătorul a răspuns: “La salarii si celelalte alocatii sunt active si pentru viitor, pensia e un fenomen trecut, pentru munca trecută, e altfel stabilit dinainte, nu umbli tu pentru viitor la ea, când ea e stabilită înainte. Măi, dacă o haină are două mâneci, tu îi lasi una? E făcută cu două”.

Decizia CCR blochează toate măsurile asumate de Guvern

Decizia de vineri a Curtii Constitutionale, care respinge articole din legile austeritătii, pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.
Decizia Curtii Constitutionale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie să reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dată în discutie aceste legi, întrucât initial acestea au fost aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului.
Pentru ca prevederile declarate neconstitutionale să fie puse în acord cu legea fundamentală, va fi necesară în primul rând convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, întrucât nu există termen pentru renalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constitutiei, Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea presedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel putin o treime din numărul deputatilor sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
Oricum, în Parlament cele două legi vor urma procedura legislativă obisnuită, care, în functie de mobilizarea puterii si a opozitiei, poate dura chiar si luni de zile. Până atunci, seful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este în imposibilitatea de a aplica vreo măsură din cele prevăzute în Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor si în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemnizatii si alte venituri pentru care Executivul si-a asumat răspunderea.

[]

Vineri, in localitatea Viile Apei, a avut loc a 5-a editie a sarbatorii “Ziua graului”. Manifestarea agricola s-a desfasurat la ferma lui Vasile Carabat. Actiunea a fost organizata in colaborare cu firma austriaca Probstdorfer, specializata in producerea graului. Au fost prezenti primarul orasului Seini, Zamfir Adoreanu, directorii UARZ, Ioan Mihalca, UFS, Valer Vele, fostii directori ai Directiei Agricole, Anton Rohian, Cornel Maries si Virgil |antas, inginerul Constantin Chetan si Melania Oltean, Aurel Achim si alti reprezentanti ai DSVSA Maramures, Ioan Maties si alti proprietari de firme cu profil agricol, fermieri din judetele Maramures si Satu Mare, reprezentantii firmei vieneze Ernest Grossvercher, si Valentin Secuiu, directorul firmei austriece din Romania. Coordonatorul intregii activitati este fostul director al Directiei Agricole Maramures, Anton Rohian si Constantin Chetan.

Vasile Carabat a semanat 33 hectare de grau

Participantii la aceasta sarbatoare au fost informati despre trehnologia de producere a soiurilor performante de grau pentru faina, furaj si paste fainoase. Specialistii spun ca soiurile prezentate dau producti in medie de 7-8 tone la ha si chiar 9 tone. Dupa cum ne-a informat inginerul Constantin Chetan, cu toate ca timpul a fost capricios (foarte calduros in aprilie (fara precipitatii sapte zile) si ploios in rest, iar culturile au avut de suferit, in acest an, productia de grau nu va fi mai mica de 5 tone la ha. Pentru a se obtine productii foarte mari, graul trebuie dat cu azot cel putin de trei ori pana in luna mai. O cantitate de 60 kg la ha trebuia in luna martie, alte 60 kg in luna aprilie si 80 kg in luna mai. Fermierul seinean a respectat aceasta tehnologie si acum are sperante de productii foarte bune, date fiind conditiile climaterice din aceasta primavara. Vasile Carabat a cultivat 33 ha de grau, din soiurile austriece Atrium si Balaton. De asemenea a infiintat loturi demonstrative pe o suprafata de 2 ha, cu 13 soiuri austriece de grau, secara, triticale si orzoaica. Vasile Carabat esdte singurul care produce seminte de cereale din judetul Maramures. “In discutie s-a luat calitatea de panificatie a soiului de grau Atrium care contine 15-16% proteina, 35-40% gluten si indicele de cadere 280 de secunde (date esentiale in special pentru pitari). Soiul de grau Auradur este recomandat pentru paste fainoase (spaghete in special) si Amilio (soi renumit pentru secara) foarte bun pentru panificatie”, ne-a explicat inginerul Chetan, expert agronom.

Miercuri, in plenul Camerei Deputatiei, deputul Catalin Chereches si-a anuntat inscrierea in randurile membrilor PNL si intrarea in grupul parlamentar al acestei formatiuni. Trebuie mentionat faptul ca deputatul a activat in ultima perioada in grupul parlamentarilor independenti. Liderii locali ai PNL apreciaza mutarea ca fiind una benefica pentru partid, care va duce la intarirea acestuia. Miscarea nu a fost una surprinzatoare, cunoscatorii anticipand-o de cateva saptamani. Chiar daca nu este nimic oficial, este foarte clar ca liberalii il vor desemna pe Catalin Chereches candidat in alegerile partiale pentru Primaria Baia Mare.

Prezentarea oficiala a noului membru al PNL Maramures a fost facuta in prezenta lui Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, membru in Biroul Permanent Central, Liviu Titus Pasca, senator, Radu :tef, presedinte interimar al PNL Maramures, Emil Marinescu, vicepresedinte, numerosi membri ai Biroului Permanent Teritorial.

Catalin Chereches a declarat< “A fost o alegere de constiinta si spun de la bun inceput ca nu am venit in acest partid pentru functii. M-am simtit intotdeauna aproape de partid, tot ce am facut in cei sapte ani de politica a avut si o conotatie liberala. Cred ca voi putea sa-mi pun in practica unele proiecte pe care le am pentru localitatile din Colegiul meu, majoritatea fiind conduse de primari liberali. Nu ascund faptul ca am luat aceasta decizie in urma discutiilor pe care le-am avut cu Crin Antonescu, presedintele PNL, dar si cu Ilie Bolojan, doi oameni verticali, pe cuvantul carora te poti baza. Alaturi de colegii mei parlamentari, consilieri judeteni si municipali, vrem sa scoateam Baia Mare si judetul Maramures din marasmul in care se afla. Vom incerca sa facem lucruri utile si eficiente pentru ca oamenii sa traverseze cat mai usor criza. Am avut, am si voi avea un dialog permanent cu cetatenii ca sa le cunosc problemele, sa intervin in vederea rezolvarii lor. Am spus-o de nenumarate ori< inca de la intrarea mea in politica l-am avut ca model pe Cristian Anghel. M-a atras la acest om eleganta, diplomatia, tactul, modul de a face politica. Da, a fost, este si va fi un model pentru mine. Nimeni nu trebuie sa se mire de apropierea mea fata de acest om. ~mpreuna cu toti liberalii din Maramures il astept sa revina aici, unde ii este locul firesc”.

PNL are obligatii fata de maramureseni

Ilie Bolojan a spus ca PNL are obligatii fata de cetatenii municipiului Baia Mare si judetul Maramures. Asta pentru ca ei si-au dat masiv votul pentru candidatii PNL in alegerile locale din 2008. Din aceasta cauza PNL are cei mai multi consilieri judeteni, municpiali, dar avea si cei mai multi primari in urma alegerilor. ~n urma condamnarii lui Cristian Anghel, liberalii s-au confruntat cu o situatie atipica, la care nu s-au asteptat. Dintr-o data s-au schimbat total datele problemei. Baia Mare a ramas fara o conducere executiva rezultata in urma votului cetatenilor. Interimatul nu poate rezolva problemele orasului si ale oamenilor.

“Baia Mare nu se poate gestiona fara grupul consistent al consilierilor liberali. Orice proiect legat de patrimoniul municipiului trebuie aprobat cu doua treimi din voturile consilierilor. Ori acest lucru nu se poate face fara liberali. Exista numeroase proiecte incepute de Anghel care trebuie continuate. Exista altele, deosebit de importante, care asteapta sa fie concretizate. Suntem in plina criza economica si atragerea de finantari externe este cruciala pentru dezvoltarea municipiului. Nimic nu se poate face fara un primar ales de cetateni. Baia Mare trebuie sa fie condusa de un primar liberal, ales prin votul responsabil al oamenilor. Alegatorii vor constientiza ca orasul are nevoie de un primar cu sustinere in Consiliul Local. PNL are obligatia sa castige alegerile pentru baimareni. :i sunt convins ca asa va fi”, a spus primarul municipiului Oradea.

Chereches il va vizita pe Anghel la penitenciar

Printre primele actiuni anuntate de proaspatul liberal va fi vizita la Penitenciarul Gherla, unde se va intalni cu Cristian Anghel. In urma cu cateva zile, fostul primar a declarat ca deputatul Chereches “nu este copt pentru a conduce primaria”.

Foarte elegant, Catalin Chereches a raspuns acestei remarci< “Eu sunt onorat pentru faptul ca un politician de talia lui Cristian Anghel ma baga in seama, ma ia in considerare. Sigur ca mai am inca multe de invatat de la dansul. Tocmai de aceea vreau sa ne intalnim imediat. Sunt convins ca si domnul Anghel este de acord ca e mai bun un primar necopt, decat unul putred”.

Catalin Chereches va fi nominalizat oficial ca si candidatul liberalilor la alegerile partiale, dupa ce propunerea filialei locale va fi  aprobata de Biroul Politic Central. Este posibil ca sa fie facute trei propuneri (Catalin Chereches, Vasile Barbul si Zamfir Ciceu), dar acest lucru are mai putina importanta. ~n mod cert deputatul Chereches va fi candidatul desemnat. Ilie Bolojan a atins (foarte subtil) subiectul legat de oferta liberalilor catre cetatenii municipiului, care va consta de fapt in echipa Chereches (primar) – Barbul (city manager). O combinatie interesanta intre tineretea si ambitiile lui Chereches, cu experienta incontestabila in administratie a lui Barbul.

Aproape 100 de maramureseni au tinut sa participe de Ziua Europei la deja traditionala manifestare care se desfasoara in fiecare an in parcul Laaer Wald, acolo unde in urma cu 4 ani a fost montata o poarta moroseneasca. Au fost prezenti prefectul, presedintele si vicepresedintele Consiliului Judetean, primari, viceprimari, consilieri judeteni, sefi de institutii deconcentrate, oameni de afaceri, reprezentanti mass-media. Chiar daca anul acesta s-a alocat o suma infima pentru aceasta actiune, participantii recunosc ca a fost cea mai reusita manifestare de pana acum.

Parcul vienez poate fi considerat ca apartine, cel putin pentru o zi, Maramuresului. La fel ca in anii anteriori, conducerea judetului si-a onorat promisiunea de-a petrece Ziua Europei impreuna cu diaspora romaneasca din capitala Austriei. Daca luam de buna declaratia unei profesoare din Maramures stabilita de cativa ani in Viena, sunt peste 300.000 de romani in toata Austria, majoritatea fiind stabiliti in capitala. Mai multi romani s-au plans ca manifestarea a fost prea putin promovata de catre Ambasada Romaniei la Viena, cei mai multi afland din intamplare ce urmeaza sa se petreaca. Alaturi de diplomati ai Ambasadei romane, in Parcul Laaer Wald au fost prezente oficialitati austriece: Josef Kaindl, viceprimarul Sectorului Favoriten, Volkmar Harwanegg, parlamentar din partea Consiliului de Sector Favoriten, Franz Jerebeki, consilier in cadrul primariei, reprezentanta minoritatilor etnice din primarie, oameni de afaceri care deruleaza investitii in Maramures, cetateni ai Vienei. Picnicul maramuresean a fost un succes deplin, cei prezenti fiind pur si simplu incantati de gustul bucatelor oferite (slanina, branza, sunca, carnati, ceapa, ridichi, pastrama), dar si de palinca adusa de acasa. :i cum nu exista chef fara lautari, Titus Perse si o parte din membrii Ansamblului Transilvania, au dat un spectacol de cantece si dansuri romanesti, rasplatit cu generoase aplauze de catre asistenta. N-a lipsit nici hora romaneasca in care s-au prins, deopotriva, romani, austrieci si alte nationalitati atrase de frumusetea manifestarii.

Traditia va continua, indiferent cine va conduce judetul

Din delegatia maramuresenilor au facut parte Sandu Pocol, Mircea Man, Emil Marinescu, Gheorghe Marian, consilerul presedintelui Man, primarii Ioana Trifoi, Ioan Pasere, Gheorghe Moldovan, Ioan Romaniuc, Anton Ardelean, Dorin Pasca, Stefan Iuga, Vasile Marza, Nicolae Giurgiu, Mircea Boga, Mitru Lese, Nicolae Burzo, Marcel Garda, Felician Ciceu, Gheorghe Bud, Ioan Buzdugan, Vasile Zete, Ciprian Rus, Dorin Mitre, Ioan Calauz, Lucian Morar, Gheorghe Tataran, :tefan Gavriluti, Vasile Bumbar, Gheorghe Bohotici, Gicu Lupan, Augustin Panici, Ioan Covaciu, Emilian Pop (scuze daca am scapat vreun nume), consileri judeteni de la toate partidele reprezentate in Consiliul Judetean. Emil Marinescu ne-a spus ca a fost o manifestare deosebita, la succesul ei aducandu-si contributia si membrii Ambasadei care au cumparat painea si au pus la dispozitie mesele. El a precizat ca au venit si cativa profesori si asistenti universitari care si-au exprimat intentia de a participa activ anul viitor la completarea programului manifestarii. Anton Rohian, seful Directiei Agricole, consilier judetean, a declarat ca studiaza posibilitatea de a dechide un magazin de prezentare a produselor maramuresene in zona, dupa ce a vazut cat de incantati au fost cetatenii de gustul bucatelor. Mircea Man< “Ma bucur nespus sa vad ca si in acest an deosebit de greu, am reusit cu totii sa ne tinem de promisiunea facuta, aceea de a sarbatori Ziua Europei in jurul portii maramuresene, un dar al judetului nostru catre comunitatea vieneza, facut special in aceasta zi. Astfel, Maramuresul si-a declarat deschis apartenenta sa la valorile europene. Dincolo de aceasta poarta este munca oamenilor, stiinta maramuresenilor de a se bucura, dar si vointa de a trece peste momente mai putin fericite, asa cum sunt cele de acum. Sunt convins ca orice administratia va conduce Maramuresul de aici inainte, va face tot posibilul sa vina aici, la Viena, sa sarbatoreasca aceasta zi cu semnificatii aparte. Este deja o traditie pe care nu avem dreptul sa o intrerupem”. Sa mentionam faptul ca oamenii de afaceri maramureseni (administratori si directori de firme) au avut o intalnire de lucru cu omologii austrieci, discutiile fiind purtate in vederea gasirii oportunitatilor de colaborare in diferite domenii de activitate.

Zilele trecute va anuntam ca noua autoturisme marca Dacia Logan, dotate cu celebrele radare nedetectabile, care i-a speriat deja pe soferii vitezomani, urmau sa soseasca joi in Baia Mare. Ziua de 25 martie (Buna Vestire) nu a fost aleasa intamplator, ea fiind oficializata ca Ziua Politiei Romane. Conducerea Inspectoratului de Politie a Judetului Maramures, in cadrul manifestarilor organizate ieri, a inclus si prezentarea masinilor si a radarelor minune. N-a fost sa fie, doar patru din cele noua autoturisme au ajuns “vii si nevatamate” in Baia Mare.

La intrebarile ziaristilor referitoare la soarta celor cinci Loganuri pierdute pe traseu, politistii maramureseni s-au ferit sa dea raspunsuri, inventand tot felul de povesti. Si, ca de obicei atunci cand pe sefii politiei locale ii apuca subit mutenia, salvator a fost din nou Inspectoratul General al Politiei Romane. De aici a venit confirmarea a ceea ce s-a aflat doar pe anumite canale neoficiale. E drept ca nici nu prea a fost la cine sa ne adresam, toata suflarea politieneasca fiind angrenata in sarbatorirea maretei zile in care acum 188 de ani Agia (strabunica politiei moderne) a primit recunoasterea oficiala a domnitorului Grigore Ghica.

IGPR a confirmat ca in dupa-amiaza zilei de miercuri, 24 martie, in jurul orei 17, in judetul Arges a avut loc un accident rutier in care nu au fost inregistrate victime, ci doar pagube materiale. Accidentul a avut loc din cauza neatentiei conducatorilor auto ale masinilor care mergeau in coloana. La un moment dat, unul dintre soferi a franat brusc, cei aflati in spatele lui nu au mai avut timp sa efectueze manevra de oprire, asa ca s-a produs carambolul. Cinci dintre masinile implicate in accident faceau parte din lotul destinat IPJ Maramures.

Masinile au fost duse pe platforma in Capitala

La volanul celor cinci Loganuri se aflau politisti maramureseni, trimisi special in Bucuresti dupa ele. Tamponarile nu au fost chiar asa de usoare, intrucat cele cinci masini nu si-au mai continat drumul spre Baia Mare, ci au fost urcate pe platforme si duse inapoi in Capitala. Se vorbeste ca doi dintre politistii aflati la volan (cei vinovati de producerea accidentului) au fost deja sanctionati drastic.

Comisar Dorin Gherman, seful Serviciului Rutier Maramures, a recunoscut in cele din urma ca masinile cu radarele minune au fost implicate intr-un accident rutier petrecut in judetul Arges, soldat cu pagube materiale. Radarele invizibile din Maramures urmau sa intre in activitate cel mai tarziu pe 30 martie. Ziua cea mare va fi intarziata putin.

Pentru ca soselele noastre nu sunt sigure, recomandam IPJ Maramures sa apeleze la serviciile CFR Marfa pentru aducerea masinilor din Capitala. E adevarat ca nici calea ferata nu e mai sigura decat drumurile, dar ceva diferenta, totusi, inca exista. Ar fi pacat ca aceste adevarate bijuterii (avand in vedere pretul de achizitie) sa fie din nou sifonate din cauza politistilor de la Serviciul Rutier, care nu respecta regulile de circulatie atunci cand se afla la volan.

Dupa ce, in ianuarie, conducerea societatii Confstar Baia Mare anunta intentia de concediere a mai mult de jumatate din totalul angajatilor, dar intre timp a renuntat la idee, acum problema revine in actualitate. Sindicatul a fost instiintat ca se pregateste disponibilizarea a 200 de angajati. Reprezentantii salariatilor cred ca intentia actualului Consiliu de Administratie (CA) este de a inchide fabrica, in spatele acestor manevre fiind in joc interese imobiliare. Angajatii au cerut demisia conducerii. Pe 4 martie, Sindicatul Confectia a primit o instiintare de concediere colectiva. De fapt, este aproape identica cu cea din ianuarie. Este vorba tot de 200 de persoane, iar motivul invocat vizeaza situatia economico-financiara a societatii si perspectivele pietei. Reprezentantii salariatilor sunt insa de alta parere si vad in spatele acestei intentii interese obscure. “Conducerea forteaza angajatii sa paraseasca fabrica. Oamenii lucreaza mult, le taie din salarii in timp ce lefurile lor nu sunt diminuate, desi sunt de peste 10 ori mai mari decat ale unor angajati, a spus Daniel Pecsi, vicepresedinte si fondator al Sindicatului Confectia. “Noua conducere, in loc sa caute comenzi ne ameninta cu somajul, cu calitatea. Daca facem o sedinta de sindicat merge si intervieveaza oamenii despre ce s-a discutat”, a precizat Florica Sarb, alt vicepresedinte de sindicat. Ea a mai subliniat ca din cauza tarifelor foarte mici, care au fost reduse din decembrie, de cand a fost instalata noua conducere, femeile din Confstar nu-si mai realizeaza nici salariul de incadrare si sunt nevoite sa lucreze peste program.

Din cauza tensiunilor, 40 de salariati au parasit fabrica

Razboiul actionarilor pare a fi cauza principala pentru care lucrurile merg prost la fabrica baimareana, o unitate etalon inainte de 1989. Florica Sarb sustine ca actuala conducere vrea sa inchida societatea, zvonindu-se ca in joc ar fi interese imobiliare, in timp ce vechea “tabara si noi, muncitorii care suntem actionari, dorim ca fabrica sa functioneze”. Cand fabrica s-a privatizat (prin metoda MEBO) cladirea, masinile si toate celelalte bunuri s-au platit din manopera de confectioner. ~n plus, banii investiti de unele persoane au fost recuperati integral in primul an dupa privatizare. Asa ca pretentiile unora nu se justifica, sustin sindicalistii. Mai mult, spun ei, oameni  foarte bine pregatiti au plecat din cauza amenintarilor, tensiunii si a atmosferei care a devenit de nesuportat. De cand a fost instalata noua conducere, au plecat aproximativ 40 de salariati. “Consiliul de Administratie creeaza o stare de instabilitate, de tensiune, azi spune una, maine alta. Aceasta stare o cunosc si clientii si nu face bine imaginii societatii”, a spus Daniel Pecsi. Scopul pare a fi acela de a-i determina pe unii sa-si vanda actiunile la valori sub cele reale, pentru ca se vorbeste ca o parte dintre membrii CA sunt interesati de a acumula cat mai multe actiuni.

Actionarii se judeca intre ei si irosesc banii muncitorilor prin tribunale

Florica Sarb acuza actualii sefi ca nu sunt interesati de a aduce comenzi. “Doamna Carmen Nicolaescu, cand s-a intors in fabrica, a promis ca daca nu face fata situatiei si nu va aduce comenzi isi va da demisia. Pe 9 martie, la o sedinta ad hoc, angajatii au cerut demisia CA pe motiv ca nu sunt asigurate comenzi si nu le da de lucru oamenilor. Se simte mult lipsa fostei conduceri, Floare Amalinei, Gavril Ilut si Marioara Indre. Cand s-a aflat ca se propun concedieri pentru ca nu mai este de lucru, tot domnul Ilut a adus comenzi. Am dori sa lucram cu aceasta echipa pentru ca se poate colabora. Si as mai vrea sa subliniez ca, din 2008, actionarii se judeca intre ei si irosesc banii nostri prin tribunale”.

Vasile Derzsi, presedintele Sindicatului Confstar crede ca nu vor fi concedieri. “Traim cu speranta ca nu vor avea avea loc disponibilizari pentru ca se anunta un boom al comenzilor pe piata de confectii. Confstar fiind cea mai bine pozitionata societate de pe piata baimareana, va fi nevoie de salariati. Raman la parerea din ianurie, ca este vorba de un interes imobiliar la mijloc, altfel nu se explica cum de vrei sa scapi de salariati cand piata este in dezvoltare”. Sindicalistii cred ca cea mai buna formula  de conducere este cu vechii sefi, alaturi de Carmen Nicolaescu, care detine 20% din totalul actiunilor.

Menajera sotilor Remes a fost audiată, marti, de judecătorii instantei supreme, femeia povestind magistratilor că fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Muresan si denuntătorul Gheorghe Ciorbă au adus la casa acestora “cârnati, carne si un balon cu tuică”.

Elisabeta Koros a fost audiată, marti, de magistratii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ea arătând că a lucrat ca menajeră la familia Remes din octombrie 2007. Martora a dat detalii în legătură cu vizita lui Avram Muresan, “pentru a lăsa ceva acasă”, ea fiind anuntată de primirea bunurilor de “doamna Remes”.

Ioan Muresan ajuta la descarcarea plocoanelor

“Domnul Muresan era însotit de o persoană, despre care am aflat ulterior că este domnul Ciorbă. Domnul Muresan mi-a cerut să deschid poarta ca să poată intra în curte cu masina pentru a nu fi văzuti din stradă. Eu am deschis poarta si m-am dus în casă să deschid garajul. Apoi, domnul Ciorbă a început să descarce din masină mai multe cutii de carton în care era carne, cârnati si un balon cu tuică de circa 50 de litri”, le-a spus martora magistratilor.

Aceasta a arătat că fostul ministru Muresan l-a ajutat în unele momente pe denuntător la descărcarea “pachetului” si că, la un moment dat, i-a si spus acestuia< “Nu te-ai zgârcit deloc”.

Întrebată de avocatul fostului ministru Remes dacă acesta i-a spus ceva referitor la aceste alimente primite, martora a răspuns negativ.

Remeş şi Mureşan cer expertizarea interceptarilor

Avocaţii lui Decebal Traian Remeş şi Ioan Mureşan au cerut, marţi, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, expertizarea casetelor cu interceptări şi înregistrări depuse la dosarul Caltaboşul, după ce acestea vor fi audiate şi vizionate în instanţă. Magistratii au admis cererea apărătorilor privind audierea casetelor la termenul din 16 aprilie.

Atât Decebal Traian Remes cât si Ioan Muresan au fost prezenti marti în instantă. Muresan nu a vrut să fie audiat, spunând că are “un dezechilibru glicemic”.

Procesul “Caltabosul” a inceput in urma cu doi ani

Magistratii instantei supreme l-au audiat, pe 10 noiembrie 2009, pe fostul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes, în procesul “Caltabosul”, în care este acuzat de coruptie, el acuzând procurorii de modificarea unor date din dosar pentru a-l scoate vinovat.

Decebal Traian Remes a spus, în prima sa audiere în instantă, că procurorii aveau de la început o tintă în dosarul “Caltabosul” si că denuntătorul, omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, ar fi fost ajutat “din aproape în aproape” pentru a-l compromite pe el.

Procurorii anticoruptie i-au trimis în judecată, în 2008, pe fostii ministri ai Agriculturii, Decebal Traian Remes si Ioan Muresan, pentru trafic de influentă, respectiv pentru complicitate la cumpărare de influentă, în formă continuată. Totodată, procurorii l-au trimis în instantă si pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, în sarcina căruia a fost retinută infractiunea de cumpărare de influentă, în formă continuată.

Anchetatorii au constatat că în zilele de 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, Remes, în calitate de ministru al Agriculturii si Dezvoltării Rurale, functie detinută la acea dată, ar fi acceptat si primit produse alimentare în valoare de 1.500 RON si suma de 15.000 euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Muresan.

Banii si produsele alimentare au fost primite în scopul favorizării firmei S.C. ”Construct Europromt” S.R.L. Certeze (apartinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câstigarea a două licitatii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influentei pe care ministrul o avea asupra functionarilor însărcinati cu derularea procedurilor de achizitie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea – structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Muresan, ministrului Agriculturii Remes, si un autoturism de lux marca “Audi Q7” în valoare de 65.000 Euro, fiind extrem de interesat în câstigarea licitatiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea.

Procurorii spun că Muresan a jucat rolul de intermediar, având la bază relatia de prietenie cu Decebal Traian Remes, în conditiile în care cei doi au fost si colegi în Guvernul României în perioada 1997-2000.

Familia Ciorba Gheorghe din Certeze implicata in afacerea “caltabosul” si-a zidit mormant de 26.000 E

In Certeze se fac nu numai case trainice si luxoase, dar si morminte pe masura. Cultul mortilor a capatat o amploare mare in ultima vreme in Oas, dupa ce ani de zile, osenii nu prea se mai interesau de soarta cimitirelor.

Acum unii oameni cu avutie se iau chiar la intrecere si la capitolul locuri de veci. Cele mai vanate locuri pentru morminte sunt fireste cele din curtea bisericii, aflata in centrul satului. Pentru un loc de veci se dau mii de euro, dar aceste taxe sunt mici fata de banii care se cheltuie pentru un mormant de lux.

In cimitirul din curtea bisericii din Certeze s-a inmultit numarul mormintelor de lux pentru care se cheltuie chiar si peste 25.000 de euro, adica mai mult de un miliard de lei. Cel mai impunator si mai scump mormant din cimitir este deocamdata cel al familiei Ciorba Gheorghe, dar langa acesta se afla si cel al familiei Pop, care a costat cam la fel de mult.

Pe Ciorba Maria, cunoscuta in lumea larga ca fiind “Maria mireselor” – pentru ca ea imbraca miresele la nunti, am intalnit-o la cimitir, langa mormantul unde este ingropata fiica ei, Maria, decedata in urma cu 5 ani. A fost o intamplare sa o gasim in cimitir chiar pe cea care are cel mai frumos mormant.

“Mormantul pe care il vedeti a costat peste 25.000 de euro si asta numai imbracatul marmurei care a fost adusa din import. Alti 1.000 de euro au costat versurile scrise pe mormant, iar literele de pe cripta au fost suflate cu aur. Este cel mai scump mormant din zona, desi nici cel al familiei Pop de langa noi nu a costat cu mult mai putin.

Sotul fiicei mele a platit mormantul. Trebuie sa-l cunoasteti, el a fost cel implicat in scandalul caltabosul, impreuna cu ministrul Remes. Chiar daca ziarele au mai scris rau de el, ginerele meu e un om bun si cu inima mare. A donat bisericii banii necesari pentru geamurile pictate si tot el a dat un miliard de lei pentru Manastirea de la Moiseni. Are grija si de cei doi baieti ai lui, din care unul s-a casatorit luna trecuta. De la biserica tot alaiul nuntasilor s-a dus la mormant. S-au depus atunci zeci de buchete de flori.

In urma cu 3 ani s-a insurat si el, la Baia Mare. Sta in Firiza, intr-o vila frumoasa si are un copil cu actuala nevasta.

A spus in repetate randuri ca si el vrea sa fie inmormantat langa fiica mea. Pe mormant apare si numele lui.

Durere  de mama

Fiica mea a murit de tanara. I-a aparut un ganglion sub brat, caruia la inceput nu i-a dat importanta. A fost si pe la spitale din strainatate, dar cancerul nu a putut fi invins.    Parca si-a presimtit moartea si a cumparat acest loc de veci, fara sa stim noi. Avem avere, am 3 case mari si faima multa, pentru ca toate ziarele si posturile TV din Bucuresti au facut reportaje despre mine cum pregatesc miresele pentru nunta. Le-as da insa pe toate, numai sa o mai am langa mine pe fiica mea.

Chipul ei il port la gat, pe un medalion din aur pe care mi l-au pregatit in Franta. Eu am trimis poza, mesterii de acolo i-au zugravit chipul pe medalion care este legat de lantisor.

Culori vii, intr-un cimitir trist

Mormantul familiei Pop difera la culoare de cel al familiei Ciorba Gheorghe. Marmura din import este de culoare maro deschis si contrasteaza puternic cu majoritatea mormintelor care sunt facute din marmura neagra. Culoarea aleasa e splendida si parca are darul sa invioreze putin atmosfera apasatoare din cimitir. Un alt mormant de culoare deschisa are si o familie, care si-a inmormantat anul trecut fiica de 16 ani. Mormantul se afla in fata, la intrarea in cimitir. Pozele puse pe cruci sunt colorate iar mormintele mereu acoperite de flori naturale.

Poze in costume populare

In cimitir mai este o categorie de morminte. Cele mai vechi, toate din marmura neagra si care nu au costat “decat” vreo 3000-4000 de euro, plus taxa pentru locul de veci. Pe crucile acestor morminte nu toate pozele sunt totusi colorate, dar in fiecare fotografie, cei inmormantati sunt imortalizati in costume populare. A fost parca ultima dorinta a oamenilor de aici sa transmita urmasilor mesajul lor despre straiele lor minunate, pe care nu le-au uitat niciodata si cu care au fost imbracati si pentru ultimul drum. Intre atatea morminte, doar cel al fostului protopop contrasteaza cu luxul celorlalte. Uitat si parasit, cu crucea de fier rupta si cu rama de beton deteriorata, mormantul a fost lasat parca anume in paragina, ca sa ne aduca aminte de o perioada si o lume a Oasului, prea repede uitate…