Oficial, campania electorală se termină sâmbătă dimineaţa, la ora 7.00. Au avut la dispoziţie 30 de zile, plus o perioadă de pregătire. Se spune însă că un partid serios intră în campanie electorală a doua zi după alegeri. Fiind vorba despre un mandat de cinci ani înseamnă că în cazul alegerilor pentru Parlamentul European s-a intrat în campanie acum cinci ani.

» Citeşte restul articolului

Ultimele mesaje înaintea alegerilor europene cuprind planurile fiecărei părţi gândite a fi puse în practică imediat după aflarea rezultatelor. În acest context preşedintele Iohannis i-a îndemnat pe români să meargă la vot. În acelaşi timp a ţinut să precizeze că nu va mai nominaliza niciodată un nou premier de la PSD. Are preşedintele puterea de a numi ce guvern doreşte?

» Citeşte restul articolului

Europarlamentarele, alegerile care trezesc cel mai puţin interes în toate ţările UE, caracterizate printr-o prezenţă la vot foarte mică, sunt, totuşi, fundamentale pentru viitorul Europei. Anul acesta sondajele arată o creştere semnificativă a partidelor populiste, extremiste, care vor avea o pondere foarte mare în Parlamentul European. Se estimează că aceste partide vor obţine un număr de mandate de aproximativ 170, luate de la populari şi socialişti.

» Citeşte restul articolului

De fapt, politicieni care se cred locomotive. Este un lucru deja demonstrat: un partid creşte dacă are în frunte o mare personalitate. Un adevărat lider politic trage după el partidul, nu invers.

Privind în spate putem da exemple de preşedinţi de partid care au ridicat procentele partidului şi putem da nume de politicieni care au atins o oarecare notorietate pentru că au fost aleşi sau desemnaţi preşedinţi ai unui partid.

» Citeşte restul articolului

Fostul preşedinte al Georgiei şi-a construit o cabană pe care o închiriază. Nu s-a pus niciodată problema ca Giorgi Margvelashvili să fie un model pentru preşedinţii României. Nu ar putea fi nici dacă luăm în calcul doar o singură frază, spusă după ce şi-a terminat mandatul. Când îşi prezintă cabana zice cam aşa: „Nu fac altceva decât să le prezint oaspeţilor mei frumuseţea ţării mele. De fapt, asta am făcut şi când eram preşedinte.”

» Citeşte restul articolului

Se apropie sfârşitul campaniei electorale şi încă nu s-a schiţat un program clar al fiecărui partid intrat în competiţie electorală. Ideile se amestecă, temele nu sunt clar delimitate, diferenţa fiind dată doar de tipul de discurs, de modul de manifestare publică a fiecărei formaţiuni politice, a fiecărui candidat.
» Citeşte restul articolului

O serie de declaraţii venite din partea unor lideri politici, implicaţi direct sau indirect în campania pentru Parlamentul European intră în categoria numită „declaraţii de campanie electorală”. Acest lucru înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât că reprezentanţi ai unor partide care de altfel se află în relaţii bune se atacă între ele. Mai exact USR-PLUS atacă PNL şi pe preşedintele Ioahannis, ALDE atacă PSD şi aşa mai departe. Atacurile se extind şi la nivel internaţional.
» Citeşte restul articolului

Răspunsurile clare sunt urmări fireşti ale unor întrebări clare. Mai ales atunci când trebuie să răspunzi prin DA sau NU. Această relaţie dintre întrebare şi răspuns s-ar părea că nu este îndeplinită în cazul problemelor care-şi aşteaptă rezolvarea în cazul Referendumului iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Toată lumea este de acord că există o mare problemă: a corupţiei.
» Citeşte restul articolului

Dacă preşedintele Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre cei mai vocali lideri politici ai momentului, ALDE este unul dintre cele mai discrete partide. Afiliat la guvernare încă din timpul premierului Ponta, rămas alături de PSD şi după plecarea acestuia, ALDE pare să-şi fi însuşit lecţia unui UDMR decis să nu-i creeze probleme principalului partid de guvernământ.
» Citeşte restul articolului

Preşedintele socialiştilor europeni a devenit cel mai înverşunat adversar al PSD. Este o ceartă în familie. În cea de-a doua familie politică. PES se mulţumeşte cu locul doi pentru că în Parlamentul European nu există „putere” şi „opoziţie”, funcţiile împărţindu-se proporţional cu mandatele. La rândul ei fiecare ţară are anumite funcţii asigurate.
» Citeşte restul articolului