De la o luna la alta creste numarul sesizarilor penale intocmite de Garda Financiara Maramures. La fel si valoarea prejudiciului adus bugetului de stat. Din acest motiv, si actiunile de control sunt mai numeroase.

Astfel, luna trecuta, comisarii au efectuat aproape 500 de actiuni de control. Mai mult de jumatate din ele s-au soldat cu sanctionarea agentilor economici “vizitati”. “Valoarea amenzilor aplicate a fost de 771.800 lei. Totodata, s-a dispus confiscarea de bunuri si sume de bani in cuantum de 49.580 lei”, a afirmat Cezar Calin Chilat, directorul coordonator al Garzii Financiare Maramures. El a precizat ca s-au incasat 209 amenzi contraventionale in suma de 292.400 lei. Cu alte cuvinte a crescut semnificativ numarul celor care au platit imediat, pentru ca beneficiaza de reducerea substantiala a sanctiunii (au de platit doar jumatate din valoarea minima stabilita de lege pentru abaterea respectiva). Numarul mare al celor prinsi cu mata-n sac s-a datorat si faptului ca s-a lucrat si peste program, in zilele nelucratoare dar si noaptea, angajatii totalizand un numar de 190 ore suplimentare.

Prejudiciul s-a dublat

Cezar Chilat a mai precizat ca in cursul lunii februarie s-au intocnit 40 de sesizari penale. Cine a incercat sa fenteze statul? Operatori economici ce isi desfasoara activitatea in principal in domeniul prestarilor de servicii dar si in comert, transport marfa, prejudiciul total al acestora fiind de 2.780.000 lei. Seful Garzii Financiare a spus ca in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, prejudiciul creat de societatile care s-au ales cu sesizari penale a crescut de peste doua ori. Si luna trecuta, comisarii au tinut sub observatie domeniul masei lemnoase. “Ca urmare a celor 36 de actiuni efectuate inopinat si prin sondaj s-au aplicat un numar de 22 de sanctiuni contraventionale in suma de 52.500 lei”, a adaugat Chilat. In domeniul produselor accizate, s-au efectuat peste 31 de actiuni, finalizate cu aplicarea de amenzi contraventionale si confiscarea de 500 de tigarete si 44 litri de diverse sortimente de bauturi alcoolice comercializate fara acte legale de provenienta. Tot luna trecuta, comisarii au efectuat 41 de actiuni privind respectarea legislatiei privind achizitiile intracomunitare, un operator economic fiind dat in consemn la frontiera ca urmare a nerecunoasterii achizitiilor efectuate. Seful Garzii a concluzionat ca in urma actiunilor intreprinse au fost atrase  la buget, prin plata voluntara a agentilor economici, arierate in valoare de 58.000 lei.

Ca firmele o duc tot mai greu se vede si din faptul ca lista datornicilor la bugetul statului creste de la un an la altul. La fel si valoarea debitelor restante la bugetul statului. Iar, din pacate, procedurile de executare silita aplicate unor operatori economici nu aduc sume suplimentare pentru ca sunt si situatii in care Fiscul nu mai are ce valorifica de la datornici. La inceputul anului, in Maramures erau inregistrati aproximativ 6.000 de agenti economici cu restante la bugetul de stat. 3.800 dintre ei activeaza pe raza muncipiului Baia Mare. Lista lor poate fi consultata pe site-ul Ministerului Finantelor Publice. Virgil Munteanu, sef serviciu Coordonare Monitorizare Colectare Venituri Bugetare din cadrul DGFP Maramures, ne-a declarat ca numarul firmelor maramuresene care au inregistrat restante a crescut cu 1.551 la nivelul judetului, ceea ce reprezinta o majorare cu 25% fata de situatia de acum un an. Valoarea datoriilor firmelor maramuresene care au ajuns in topul publicat pe site-ul Ministerul Finantelor Publice era, la inceput de an, de 158,65 milioane lei. Doua treimi din suma au fost acumulate de societatile baimarene.

Valoarea restantelor a crescut cu 76%

De subliniat ca daca numarul restantierilor a crescut cu 25%, valoarea debitelor s-a majorat cu 76% in decurs de un an. “Cuantumul debitelor restante la nivelul judetului Maramures s-a majorat cu 76% respectiv cu 68,5 milioane lei”, ne-a declarat seful Serviciului Coordonare si Monitorizare a Colectarii Veniturilor Bugetare. In Baia Mare situatia este mai dezastruoasa, operatorii economici din resedinta de judet acumuland restante cu 84% mai mari in comparatie cu situatia de la inceputul anului trecut. Datoriile lor s-au rotunjit cu 47,7 milioane lei. Virgil Munteanu a mai precizat ca toti cei 6.000 de restantieri inclusi pe site-ul MFP se afla in executare silita. “S-au aplicat toate formele de executare silita prevazute de Codul de procedura fiscala, incepand cu somatie pana la sechestre asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorilor”, a mentionat interlocutorul. ~n cursul anului trecut finantistii au trimis peste 120.000 de somatii de plata pentru datorii de peste 300 milioane lei. Poprirea conturilor bancare s-a dispus in 13.700 de cazuri, sumele vizate de recuperare prin acesta masura fiind de 116 milioane lei. S-a recurs si la poprirea surselor de venit aflate la terti intr-un numar de 558 de cazuri. O alta masura de executare silita aplicata a fost sechestrul bunurilor imobile (73 de cazuri) si mobile (67) pentru creante insumand aproape 30 milioane lei. Interlocutorul a afirmat ca prin procedurile de executare silita dispuse s-au recuperat sume ce totaliazeza 177 milioane lei. Exista si nu numar de 485 de firme maramuresene pentru care Finantele au solicitat declansarea procedurii de insolventa si faliment, conform prevederilor Legii 85/2006. Acesti intreprinzatori avea creante in valoare totala de 495 milioane lei.

Luni, in cadrul sedintei extraordinare a Consiliului Local Baia Mare, primarul Cristian Anghel a prezentat consilierilor locali proiectul de buget pe anul 2010. Este un buget conceput in perioada de criza, cat se poate de realist, fiind mai mare cu 1% decat executia anului trecut, totalizand de 226.883.000 lei anul acesta. Legislativul nu a avut prea multe comentarii in plen, mai cu seama ca acest proiect a fost discutat cu reprezentantul fiecarui grup politic din Consiliul Local, dar si cu Comisia de Buget Finante. Primarul Cristian Anghel le-a prezentat consilierilor informatiile pe care le-au solicitat in momentul discutiilor in comisie. Este vorba despre suma cheltuita pentru deszapezire, care este de 1,5 milioane lei, din care 500.000 lei fiind restanta din iarna trecuta. Pentru zone verzi s-a repartizat Serviciului Public Ambient Urban 20 milioane  lei, aceeasi suma pentru Rosal Bucuresti, si 30 milioane lei pentru lucrarile de salubrizare. In acest an sunt planificate a se realiza 103 obiective de investitii, din care 14 sunt proiecte co-finantate. In primele doua luni ale anului, din venituri proprii s-au incasat 4,8 milioane lei in luna ianuarie, si 4,9 milioane lei in luna februarie. Criza economica a fost simtita si in Baia Mare, tinand cont ca pentru prima data incasarile au scazut anul trecut sub 90%.

Program pentru reducerea cheltuielilor la utilitati

Pentru asistenta sociala, Primaria Baia Mare si-a propus sa cheltuiasca 7.653.000 lei: 44.023.000 lei pentru locuinte – servicii (transferuri pentru institutii publice, transferuri pentru investitii, iluminat public etc.), 7.410.000 lei pentru protectia mediului: 21.778.000 pentru transporturi, 31.460.000 lei (sume atrase) etc. Investitiile din acest an vor viza siguranta elevilor prin montarea unui sistem de efractie cu camere video, garduri, reparatii la centrale termice sau cazane, reabilitari de unitati de invatamant etc. La capitolul Invatamant, primarul Anghel spera ca in acest an sa primeasca fonduri de la Guvern, pentru ca anul trecut nu s-a alocat niciun leu municipiului pe acest segment. Se vor aloca fonduri si pentru reabilitarea Spitalului TBC si a altor obective aflate in administrarea Consiliului Local. Primarul Anghel spune ca investitiile se vor axa si pe cele patru capitole (infrastructura rutiera, salubrizare, locuri de joaca, spatii verzi si locuinte) prioritare in opinia populatiei.

Se impune reducerea cheltuielilor

Consilierul Dumitru Matei spune ca este nevoie de un program de reducere a cheltuielilor, altele decat cele de personal, din cadrul institutiilor aflate in subordinea Consiliului Local, in special a cheltuielilor cu utilitatile. Matei considera ca ar trebui luate masuri ca pana in anul 2012 cheltuielile de dezvoltare sa depaseasca 50%, astfel incat unele lucrari (ca de exemplu reparatii la strazi) sa se poata achita si in prima parte a anului. La Societatea Urbis ar trebui realizat un program prin care sa se reduca facilitatile, iar pentru a putea beneficia de lucrari de calitate, sa se infiinteze un laborator in care sa se analizeze calitatea materialelor folosite. Primarul Cristian Anghel spune ca aceasta ultima propunere va mai fi analizata, in rest toate sunt realizabile. Supus la vot, bugetul a fost aprobat in unanimitate de consilierii locali.