Maramureşenii solicită despăgubiri în urma furtunii

Scris de Vasile Gherman, 05 iunie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Din păcate, mulţi dintre fermierii păgubiţi nu cunosc legislaţia, iar cel mai repede în minte le vine să meargă şi să apeleze la instituţia agricolă a judeţului. Nu-i un lucru chiar rău, deoarece specialiştii le pot da soluţia legală.Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Maramureş este garantul fermierilor care solicită să fie despăgubiţi după ce vremea rea le-a distrus culturile agricole. Mulţi fermieri au cerut specialiştilor agricoli să vină la faţa locului pentru a constata pagubele produse în urma furtunilor din ultimele zile. Oamenii vor să fie despăgubiţi, arătând că au avut de suferit mult din pricina dezastrului lăsat în urmă de vremea nefavorabilă. Însă, pentru a fi despăgubiţii fermierii trebuie să respecte procedura legală şi să se adreseze administraţiilor locale (primăriilor) din zona afectată. „Mulţi fermieri păgubiţi ne sună să ne deplasăm la faţa locului pentru a stabili care au fost pagubele. Procedura e la primării, la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. De aceea i-aş ruga pe toţi cei păgubiţi să se adreseze primăriilor, să facă o sesizare în scris pe suprafaţa, categoria de folosinţă şi structura de cultură care a fost calamitată. Acest lucru trebuie să se întâmple în 24 de ore de la fenomen. În urma acestor sesizări de la primării, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă vor face un raport tehnico-operativ pe care îl vor trimite la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În urma centralizării datelor, CJSU se va deplasa la faţa locului pentru evaluarea pagubelor. Noi nu ne putem deplasa la faţa locului, conform legii. Îi rugăm pe păgubiţi să procedeze legal”, a declarat directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Virgil Ţânţaş.

Agricultura tradiţională trebuie ajutată

Oamenii vor să se ia măsuri imediate pentru că producţia este deja compromisă. „Am culturi pe o suprafaţă de aproape zece hectare care sunt calamitate. Nu mai am speranţă că voi avea ce recolta în vară şi la toamnă. Statul trebuie să mă ajute pentru că şi eu şi alţi colegi ne îndreptăm spre faliment. Lucrez pământul de mic copil şi nu vreu să fac alceva. Nu mă gândesc să merg în străinătate să fac bani. Sunt legat de glie şi tradiţie şi nu vreau să mă schimb acum la maturitate”, spune un fermier din zona Someş. Ca şi el gândesc şi alţii. Mâncarea sănătoasă vine de la ei. Trebuie să fie protejaţi pentru ai ajuta să nu renunţe. Rentabilitate mare nu există nici atunci când timpul este prielnic şi nu sunt nenorociri, însă acum trebuie sprijiniţi să nu meargă în pierdere. Legislaţia în astfel de cazuri trebuie să fie mai permisivă pentru a fi încurajaţi să nu renunţe la agricultura tradiţională.

V. Gherman